În Parlament, o nouă mascaradă de neamuri proaste şi ipocrite: MIC DEJUN CU FURĂCIUNE

Joi, în aşa-zisul Parlament al României, a avut loc o nouă reprezentaţie a Trupei pe Butoaie: Mic Dejun cu Furăciune. Nu cu Rugăciune, subliniez, ci cu Furăciune. Şi nu e Parlamentul României, ci Parlamentul Mafiei. Asta pentru că, în imensa lor majoritate, cei care au pozat în creştini pioşi şi au dat ochii peste cap, sînt nişte hoţi. Mă refer la „parlamentarii” ejaculaţi pe uretra votului uninominal – cea mai neruşinată hoţie din aceşti ani blestemaţi. Şi mă mai refer şi la unii invitaţi cu bulendre colorate, fuste creţe şi ghiuluri de ciordeală, pe care îi băteau lindenii cu ciocu-n cap, şi care trăiesc pe picior mare tot din furat. Toată haita asta a pozat, din nou, în Oaste a Domnului! Toţi au adoptat o mină evlavioasă,, de ochii lumii, dar uitîndu-se, pe furiş, la ceas. Ce farsă sinistră! Ce mincinoşi nenorociţi! Nici măcar aşa-zişii evanghelişti din PDL, grupaţi în zona Aradului, mai ales, nu au nimic comun cu Doctrina şi Morala Mîntuitorului – chiar dacă unii nu fură, ei înşişi, se fac vinovaţi de tăinuire, complicitate şi asociere cu un grup de crimă organizată.

Ce „Mic Dejun cu Rugăciune”? La Satana, nu la Dumnezeu! Deşi am fost, şi eu, invitat să particip, am refuzat. Cu scîrbă. Cu oroare. Am rămas să mă rog în cămăruţa mea, acasă, unde nu mă vede decît Cel la care mă rog.

Impostorii care au făcut paradă de smerenie la Parlament pot fi siguri că Dumnezeu nu le-a primit mormăielile. Aşa cum nu le-a primit nici acelor preşedinţi americani (pe care încearcă să-i imite), care se adunau, şi ei, în conclavuri din astea pioase, după ce dăduseră ordine să fie bombardate şcoli, spitale, biserici, mînăstiri, ba chiar cimitire. Fiindcă asta e o caracteristică a celor mai mulţi preşedinţi ai SUA, cel puţin după bombardagiul atomic Harry Truman încoace: graţiază curcani, dar ucid oameni.

În concluzie, le fac un semn la obraz acelor farisei care s-au prefăcut că se roagă pentru pace şi prosperitate, într-un Parlament în care cei mai mulţi dintre ei votează tăierea pensiilor şi salariilor, sau aprobă închiderea şcolilor şi spitalelor. Nu vă e ruşine? Nu, nu vă e ruşine. Vouă vă e foame: de bani, de proprietăţi, de popularitate, fiindcă Micul Dejun (în realitate, o Mare Crăpelniţă!) nu avea nici o noimă, dacă nu se desfăşura în prezenţa camerelor de luat vederi. Toţi sînteţi o apă şi-un pămînt. Ultimul cerşetor care sprijină zidul unei biserici e mai plăcut Domnului decît nişte bogătaşi ca voi.

Nu-i ierta, Doamne, că ştiu ce fac şi iau numele Tău în deşert!

CORNELIU VADIM TUDOR

8 dec. 2011

Ziarul TRICOLORUL, nr 2339 / 09.12.2011