"Acest BLOG este creatia integrala a doamnei Ruxandra Lungu , fosta presedinta OFRM 2009-2014 si a domnului Ing Florin Chiriac, simpatizant PRM.
In continuare vom publica articole de interes general, informatii despre PRM, comunicate de presa, primite direct de la "sursa", rubrica "Saptamana pe scurt" din revista Romania Mare, diverse materiale .

Va multumim pentru suportul acordat !"




Colectivul de administratori ai blogului http://www.corneliuvadimtudor.blogspot.com/




sâmbătă, 11 februarie 2012

PAGINI FACEBOOK CORNELIU VADIM TUDOR / PRM / OTRM / FILIALE LOCALE & GRUPURI DE DISCUTII

OTRM Sector 1 => https://www.facebook.com/group.php?gid=129920153713685

PARTIDUL ROMANIA MARE => https://www.facebook.com/PRMPRM

 

Corneliu Vadim Tudor:

 

https://www.facebook.com/corneliu.vadim.tudor?ref=ts

https://www.facebook.com/pages/Corneliu-Vadim-Tudor/143127929119586?ref=ts

https://www.facebook.com/pages/Corneliu-Vadim-Tudor/112047508812535?ref=ts

https://www.facebook.com/corneliuv?ref=ts

https://www.facebook.com/profile.php?id=100002987750861&ref=ts

https://www.facebook.com/groups/131910706918937/?ref=ts

https://www.facebook.com/profile.php?id=100000415399445

https://www.facebook.com/pages/Corneliu-Vadim-Tudor/112047508812535

https://www.facebook.com/profile.php?id=100003216676616

https://www.facebook.com/profile.php?id=100002375540265

https://www.facebook.com/profile.php?id=100003200652675

 

PRM:

 

Ilfov Afumati    https://www.facebook.com/profile.php?id=100003540786455

Sibiu https://www.facebook.com/profile.php?id=100003562210191 

Sanduleni https://www.facebook.com/profile.php?id=100002283756663

Lupeni https://www.facebook.com/profile.php?id=100002933833971

Sacele https://www.facebook.com/profile.php?id=100002894368905

Uricani https://www.facebook.com/profile.php?id=100002404651255

Vulcan https://www.facebook.com/profile.php?id=100002427008039

Petrila https://www.facebook.com/prm.petrila

Bistrita-Nasaud https://www.facebook.com/profile.php?id=100003397142386

Arad https://www.facebook.com/profile.php?id=100002351971883

Neamt https://www.facebook.com/profile.php?id=100003081942630

Cluj-Napoca https://www.facebook.com/prm.clujnapoca

PRM Central https://www.facebook.com/profile.php?id=100000199549571

Buzau https://www.facebook.com/profile.php?id=100000672920889

Suceava https://www.facebook.com/prm.suceava

OTRM:

 

 Bacau   https://www.facebook.com/groups/229984987089555/%20

 Petrila   https://www.facebook.com/profile.php?id=100003488861158

Campulung https://www.facebook.com/profile.php?id=100003217604053

Neamt https://www.facebook.com/profile.php?id=100000819225187

Gorj https://www.facebook.com/profile.php?id=100000131947602

Dolj https://www.facebook.com/profile.php?id=100001868627849

Mures https://www.facebook.com/profile.php?id=100002175691882

Suceava https://www.facebook.com/profile.php?id=100002730989278

Gorj https://www.facebook.com/pages/OTRM-Gorj/113380352089043

Miscarea Studenteasca Romania Mare

 

https://www.facebook.com/pages/Miscarea-Studenteasca-Romania-Mare/173538712661124

 

ALTE ADRESE DE PE NET =>

 

http://corneliuvadimtudor.blogspot.com/

 ===============================

Asteptam mesajele dvs, cu alte conturi/pagini/link-uri, pe care le-am sarit !!!

Multumim!

vineri, 10 februarie 2012

Maine seara la România TV !


         Astăzi, SAMBATA - 11 februarie, începînd cu orele 22, domnii Corneliu Vadim Tudor şi Gh. Funar vor fi invitaţii Mirelei Voicu la postul România TV. Emisiunea este consacrată dramei românilor din aşa-zisul Ţinut Secuiesc. Nu pierdeţi ocazia de a-i vedea pe cei doi patrioţi împreună.

Ziarul TRICOLORUL, nr 2388 / 11.02.2012

PRM, peste tot





Singuri împotriva tuturor!

- D-le preşedinte, ce înseamnă în aceste vremuri Partidul România Mare?
Vasile Popa, preşedintele PRM Olt: România se află într-un moment greu, în care capitalismul sălbatic generează crize economice, şomaj, mizerie şi foame. În astfel de momente, Partidul România Mare este mai mult decît necesar, pentru a da românilor un semnal că speranţa nu moare niciodată. Formaţiune politică de extracţie creştin-democrată, dar cu aplicaţii social-democrate, PRM promovează atitudini democratice şi transparente, avînd ca fundament Doctrina Naţională, care presupune următoarele obiective fundamentale: stoparea prăbuşirii economice şi sociale a ţării şi diminuarea coeficientului de risc de ţară; asigurarea condiţiilor pentru o creştere economică reală si durabilă; stabilizarea si relansarea producţiei; eliminarea treptată a blocajului financiar; relansarea exportului; realizarea unei protecţii sociale reale. Doctrina Naţională presupune, de asemenea, studierea, cunoaşterea şi popularizarea marilor valori naţionale româneşti, a poziţiei Naţiunii Române în lume, identificarea relaţiilor şi interdependenţelor în care este implicată ţara noastră. Pe scurt, aşa pot eu defini PRM, partid condus, la centru, de un patriot adevărat, intelectual de mare calibru, europarlamentarul Vadim Tudor. 

- Aţi preluat relativ recent conducerea acestei formaţiuni la Olt, într-o stare nu tocmai fericită. Ce aţi făcut pentru redarea vigorii de altădată a acestei filiale a PRM Olt?
V.P.: Mai întîi, am redesenat vechile structuri politice ale partidului care, deşi existau în realitate, nu erau însufleţite şi puse la treabă. Am refăcut organizaţiile partidului în aproape toate localităţile judeţului. Împreună cu fostul senator Gheorghe Zlăvog, dar şi cu alţi membri de nădejde ai PRM Olt, am colindat judeţul în lung şi în lat, arătîndu-le oamenilor că PRM Olt există şi reprezintă o alternativă la actuala Putere nepatriotică. Sîntem o echipă puternică, ne ascultăm unii pe alţii, ne informăm unii pe alţii cu respect şi înţelegere reciprocă, cu obiectivitate şi principii adevărate, clare. Majoritatea membrilor PRM Olt cred sincer că Vadim Tudor este un reprezentant autentic al românilor adevăraţi. Şi mai cred că anul acesta va fi anul revelaţiei acestui partid, care provine din seva acestui pămînt şi a acestui neam neîngenunchiat. 

- Care este mesajul dvs. către simpatizanţii PRM?
V.P.: Un lucru trebuie să fie ştiut: PRM Olt va încurca rău socotelile, atît ale celor de la Putere, cît şi ale aşa-zisei Opoziţii din judeţ. Şi asta datorită faptului că este singura formaţiune interesată de soarta românilor. Deviza noastră, „Singuri împotriva tuturor!”, va fi una cîştigătoare, iar PRM va redeveni iar ceea ce a fost, şi mai mult decît atît.

 (Interviu apărut în ziarul „Linia Întîi“, nr. din 5 februarie)

Ziarul TRICOLORUL, nr 2388 / 11.02.2012

Jurnalul Revoluţiei, de la Crăciun la Paşte (LXIII)

7 MARTIE 1990. Babele. Una mai capricioasă ca alta. Iarna nu mai are putere. Niciodată n-am să mă minunez îndeajuns de forţa ciclurilor cosmice, care mişcă anotimpurile pe Pămînt şi stelele pe Cer. Cînd eram mic, ascultam la difuzorul din perete o piesă chinezească ce m-a impresionat nespus de mult: „Zăpadă în toiul verii” se numea. Era vorba despre o fată omorîtă pe nedrept, care învie după ani de zile. Cred că am ascultat piesa de vreo 7 ori, fiindcă se relua de 2-3 ori pe an, dar n-am izbutit să înţeleg cum de putea să cadă ninsoarea în mijlocul verii. Era zăpadă adevărată, sau potop de flori de salcîm? Mă fură, aşa, gîndul către piesele de teatru ale copilăriei. Primul teatru în care am intrat a fost, culmea, Teatrul Evreiesc de Stat! Cred că aveam vreo 5 ani şi m-am dus acolo cu tata şi mama. Tata lucra la Cooperativa Sporul, unde erau mulţi evrei, aşa că i-au dat şi lui nişte bilete. Mare lucru n-am priceput, fiindcă se vorbea într-o altă limbă, dar lîngă scaune erau fixate nişte căşti, pe care ai mei le-au pus la ureche. Îmi aduc aminte de o replică, la care sala izbucnea în hohote de rîs, şi se repeta destul de des: „Fir-ar foarfeca şi fierul!”, suduia cu năduf un croitor sărac. Atunci nu ştiam a cui e piesa, dar după ani şi ani, văzînd-o la televizor, am înţeles că fusese scrisă de Şalom Alehem. A doua oară am luat cunoştinţă cu teatrul în clasa I, cînd, la Şcoala Generală de lîngă şina ferată, din Calea 13 Septembrie, d-na învăţătoare Maria Uţă ne-a băgat în spectacolul de sfîrşit de an, cu o scenetă zoologică. Eu jucam rolul de pisică. Alţii erau ba girafe, ba urşi, ba canguri, ba elefanţi. Au trecut ani buni, eram deja măricei şi ne pregăteam să dăm la liceu, dar tot cu poreclele alea ne strigam, aşa ne-au rămas. În fine, a treia întîlnire cu teatrul s-a produs la Palatul Pionierilor, în sala aceea de spectacol de la Cotroceni, care nu poate fi uitată. M-a dus fratele meu, mai mărişor cu 3 ani, Pavel, la carnavalul Pomului de Crăciun. Înăuntru se petrecea un fel de scenetă, jucată de nişte elevi mai răsăriţi, printre care şi viitorul istoric de teatru Ionuţ Niculescu. Nu mai ţin minte mare lucru, decît că îmi chiorăiau maţele de foame (mi le astîmpăram cu o „Eugenia” de 50 de bani) şi curgeau zdrenţele de pe mine. Toţi ceilalţi (fraţi, surori) erau datori să-mi dea lucruşoare de-ale lor, dar nu prea aveau nici ei. Odată, m-am întors plîngînd acasă, spunîndu-i mamei că n-am să mă mai duc niciodată la Alimentară. „Ce-ai păţit, Corneluş? Te-a bătut cineva?” - a încercat mama, cu umorul care nu a părăsit-o niciodată, să afle ce s-a întîmplat. Nu, nu mă bătuse nimeni, se petrecuse altceva - era iarnă şi aveam pe mine un palton negru, cloş, care aparţinuse Magdalenei, mai fusesem încotoşmănit şi cu o căciulă de-a Lidiei, astfel că, atunci cînd am intrat în micuţa Alimentară de pe la mijlocul Sebastianului, un client, speriat de vîntoasa de afară, mi-a strigat: „Închide, fetiţo, uşa!”. Asta era prea de tot! Dar, cele mai frumoase amintiri teatrale le păstrez tot de la Radio. Acolo, cu urechea lipită de difuzorul popular, în căsuţa noastră de pămînt, am petrecut clipe magice, am auzit vîjîitul viscolelor şi tropotul cailor, răpăiala ploilor şi vuietul Mării, pe care nu puteam să-mi închipui că le imită cineva, într-o cabină. Nu pot uita vocile de aur ale unor oameni ca George Calboreanu (nr. 1 pentru mine), George Vraca, Ion Manolescu, Constantin Codrescu, Constantin Moruzan („100 de legende româneşti”), Ştefan Ciubotăraşu, Aura Buzescu, Costache Antoniu (îl juca pe Lenin), Alexandru Giugaru, Radu Beligan, Ion Finteşteanu, Aurel Rogalski, Fory Etterle, Lucia Sturdza Bulandra, Silvia Chicoş ş.a. Recunoşteam, imediat, orice timbru de voce. Aveam (şi mai am) ceea ce în muzică se cheamă „auz absolut”. Cel mai mult îmi plăcea să aud şi să tot reaud „Minunata pantofăreasă”, „Nota zero la purtare”, „Hernani”, „Macbeth”, „Hamlet“, „Apus de soare”, „Titanic vals”, „O scrisoare pierdută”, „Mielul turbat, „Visul unei nopţi de vară”, „Omul cu mîrţoaga”, „Bădăranii”. Şi unde sînteţi voi, oh, cîntece pioniereşti, care mi-aţi legănat copilăria? A-mi cere cineva astăzi să mă lepăd de voi e ca şi cum mi-ar porunci să-mi uit şi să-mi reneg cei mai frumoşi ani ai vieţii. Privesc acum, cu nostalgie, îndărăt, şi-mi dau seama care era starea mea primordială, de zi cu zi: am fost, în permanenţă, îndrăgostit! De cînd mă ştiu, de cînd am făcut ochi şi am început să fiu conştient de propria mea existenţă şi identitate (prin urmare, de faptul că sînt eu, şi nu altul), am iubit întotdeauna pe cîte cineva şi am tînjit să fiu iubit. Aceasta era prima şi ultima mea stare, doream să plac fetelor de pe stradă, celor de la şcoală, profesoarelor, studentelor care făceau practică în clasa noastră, femeilor din tramvai sau autobuz. N-aveam aere de vedetă, m-a ferit Dumnezeu, dar îmi măsuram existenţa numai şi numai prin filtrul acesta al dorinţei de a fi plăcut, de a fi sărutat şi dezmierdat. Marinică Mirea (fost coleg cu Marcu la liceu şi, mai apoi, la Şcoala de Ofiţeri de la Sibiu, astăzi şi el colonel - între timp a ajuns general) îmi spunea nu demult că, atunci cînd eram mic şi mă lua în braţe cineva, îmi încolăceam mîinile de gîtul persoanei şi o sărutam cu foc. Asta era joaca mea preferată: săream de pe dulap în braţele lui Marcu şi ale lui Marinică, nişte flăcăi cu tuleie, mai mari cu 10 ani ca mine, prichindelul năzdrăvan, îmbrăcat în hăinuţe în picăţele mari, cărămizii, care aveau bretele.
Dar de unde am pornit şi unde am ajuns! Astăzi e 7 martie. Dacă o ţinem tot aşa, mîine o să fie 8 martie, dar bani de cadouri tot n-o să am. Încep să trăiesc din amintiri. Iată ce a făcut din mine Marea Revoluţie Capitalistă din Decembrie! Bătrînul pastor Richard Wurmbrand, despre care părinţii noştri ne vorbeau mereu, scrie undeva o frază pe care dacă m-aş încumeta eu să o citesc, în public, m-ar linşa liota de fripturişti care îşi zic „revoluţionari”: „Revoluţiile nu duc la triumful dragostei, ci, mai degrabă, la mania de a ucide. În revoluţiile din Rusia şi din China, după uciderea a zeci de milioane de nevinovaţi, comuniştii nu s-au mai putut opri şi au început să se omoare unii pe alţii”. De unde panica asta pe unii, de ce se înghesuie să nege ceea ce pînă mai ieri se înghesuiau să afirme? Cine i-a silit atunci? Cine îi sileşte acum? Răsfoiesc colecţia revistei „Flacăra” pe ultimele săptămîni. Ce dezgust! E unul acolo, un fel de rusnac, pe nume Ion D. Goia, care toarnă nişte editoriale asasine, de o intoleranţă atroce. Pînă în decembrie 1989, tot el scria editorialele, dar închinate P.C.R. şi lui Nicolae Ceauşescu. Măi, omule, măi, Domnu’ Goe, altceva nu ştii să faci pe lume, n-ai nici o meserie? Cine te forţează, frăţioare, să scuipi unde ai lins şi viceversa? Nu ţi-e rău de la stomac? Şi mă gîndesc, fără să vreau, la „Azilul de Noapte” al lui Gorki („Na dne”, în original, adică „La fund” jos de tot, în catacombele societăţii). Năpăstuiţii de acolo, interpretaţi la Radio de Calboreanu, Storin, Manolescu, erau infinit mai curaţi sufleteşte decît fauna asta a noastră, de cameleoni, scorpioni şi alte lighioane. Doamne, ce osîndă grea ne-ai dat! (Va urma)

CORNELIU VADIM TUDOR

 Ziarul TRICOLORUL, nr 2388 / 11.02.2012

ULTIMA ORĂ






Fostul primar al Municipiului Galaţi, ing. Eugen Durbacă, a trecut de la Partidul Conservator la Partidul România Mare. Carnetul de membru i-a fost înmînat, aseară, chiar de liderul PRM. Dl. Eugen Durbacă va candida din partea PRM la funcţia de primar al Galaţilor. Succes garantat!

Ziarul TRICOLORUL, nr 2388 / 11.02.2012

IERTAŢI-MĂ!


Motto : „Indignarea face versuri".
JUVENAL („Satire")

Iertaţi-mă, prieteni, că nu sînt mafiot
Aş fi trăit ca-n pampas, eram acum departe!
Aveam Rolls-Royce la scară, palate peste tot...
Pe cînd aşa, fac foamea şi-adorm cu capu-n carte.

Iertaţi-mă, prieteni, că nu sînt francmason
Am refuzat, ca prostul, deşi s-a tras de mine!
Aş fi primit onoruri, şi premii, şi blazon...
Pe cînd aşa, duc crucea Bisericii Creştine.

Iertaţi-mă, prieteni, că nu sînt pederast
Ce tari sînt Kavalerii aceştia de Kurlanda!
Uniţi întru Satana, regatul lor e vast...
Eu am iubit femeia şi i-am adus ofranda.

Iertaţi-mă, prieteni, că nu-s agent străin
Nici KGB sau Avo, şi nici Mossad sau CIA!
Eram azi Preşedinte de ţară (cel puţin)...
Fiindcă aşa stă treaba, la noi, în România.

Iertaţi-mă, prieteni, dar nu mă pot schimba
Eu sînt curat la suflet şi am o ţară-n spate.
Am fost şi voi rămîne Tribun - şi nu lichea
Iar Dumnezeu le vede şi mie-mi dă dreptate!

CORNELIU VADIM TUDOR
Noaptea de 9 spre 10 februarie 2012

Ziarul TRICOLORUL, nr 2388 / 11.02.2012

Serviciile Secrete conduc România


Era de aşteptat ca desemnarea noului premier să facă vîlvă. Lăsăm la o parte funcţia pe care o deţinea, înainte de 1989, în CC al UTC. Oamenii de bună credinţă ştiu că, cel putin în ultimii ani de „comunism“, în mediile universitare erau promovaţi în funcţii de conducere tineri inteligenţi, pregătiţi profesional, cu reale şanse de a-şi întemeia o carieră, în condiţiile de atunci. Dar ascensiunea bruscă a tînărului Mihai Răzvan Ungureanu, arzînd etape importante după modelul altora din aceeaşi generaţie, pune o sumedenie de semne de întrebare. Nu vom relua speculaţiile care fac deliciul presei în aceste zile.
O simplă navigare pe Internet ne poate băga în sperieţi, mai puţin pe noi, cei de la PRM, care am înţeles, de multă vreme, că România a ajuns o simplă colonie, tîlhărită de resursele sale naturale şi umane, un „iarmaroc al spionilor“, după cum afirmă cu umor, dar şi cu mîhnire, presedintele nostru, dr. Corneliu Vadim Tudor. Pe de altă parte, i se reproşează tînărului prim-ministru, dar şi actualului preşedinte care a luat această decizie, sub presiune externă sau nu, că a fost paraşutat în această funcţie direct din fruntea SIE şi că ar fi agent de influenţă al nu ştiu cui. Majoritatea românilor habar nu au cîţi parlamentari, foşti şi actuali miniştri sau personaje propulsate în alte funcţii importante în Stat au legături cu Serviciile Secrete (vreo 7 la număr), sînt agenţi străini cu acte în regulă, agenţi de influenţă sau sînt doar nişte lichele pregătite să vîndă Interesul National pentru un pumn de arginţi. Nu avem cum dovedi, dar intuiţia noastră, sprijinită pe studiul activităţilor lor concrete, unele chiar la vedere, ne obligă să tragem concluzia că peste 90% dintre foştii şi actualii demnitari sînt vînduţi străinilor. Aşadar, în mod paradoxal, nu ne deranjează că Mihai Răzvan Ungureanu provine de la SIE. Era mai bine pentru románi dacă era ofiţer acoperit? Măcar acum ştim cu cine avem de a face. Cunoscătorii ştiu că un şef al SIE, chitit pe rele, poate face mult mai rău ţării sale decît un premier. Pentru că activitatea sa se derulează în umbră, sub „acoperire“, pe cînd primul-ministru stă mereu sub tirul reflectoarelor. Nu are voie nici măcar să pună mîna pe lopată sau pe coasă că, gata, îi sare lumea în cap şi îl acuză de ipocrizie şi populism. Părerea noastră este că singurul motiv pentru care Mihai Răzvan Ungureanu a acceptat propunerea preşedintelui este că s-a săturat să stea în fruntea unui serviciu despre care nu prea poţi să-ţi baţi gura zi de zi sau în diverse comitete şi comiţii de care nu a auzit nimeni şi că omul ţinteşte mult mai sus. Foarte bine, e dreptul dumnealui! Acum Guvernul său  a trecut prin Parlament (deşi unii membri PDL înlăturaţi de la ciolan plîng în pumni şi se gîndesc la vendetă), n-avem decît să-l vedem la treabă, în principal la eforturi susţinute pentru a ridica nivelul de trai al românilor dupa cum, în mod explicit, i-a trasat ca sarcină preşedintele Traian Băsescu. Haideţi s-o vedem şi pe-asta: cum un prim-ministru şi o echipă de persoane care nu cunosc economia reală decît din auzite şi au lucrat mai mult sau mai puţin eficient la Stat, luaţi de pe băncile facultăţilor pe criterii pe care le-am mai disecat cu alte ocazii şi pe principiul sănătos pentru ei potrivit căruia „timpul trece, leafa merge“, vor scoate România din criză. După 22 de ani de experimente nefaste făcute pe spinarea poporului român, ce mai contează cîteva luni? „Unde merge mia, merge şi suta“, face haz de necaz cetăţeanul, uneori turmentat. În urmă cu ceva vreme, s-a vehiculat ideea că numai cei „necontaminaţi“ de mentalităţile comuniste constituie viitorul ţării. Posibil, dar nu cei cu veleităţi de „lupi tineri“, mai lacomi şi mai ticăloşi decît predecesorii şi mentorii lor sau cei care provin din familiile vechii nomenclaturi  ceauşiste, în sensul larg al cuvîntului. Că tot veni vorba de tinerii propuşi să facă parte din Guvern, majoritatea foşti consilieri, promovaţi din motive discutabile, bugetari care nu au creat în viaţa lor un loc de muncă prin eforturi, inventivitate şi spirit managerial, vrem să le atragem serios atenţia că România nu este numai ţara îmbuibaţilor din ministere, direcţii, inspectorate, agenţii guvernamentale sau companii de stat cu datorii imense la buget. Vă credem în stare să reveniţi la salariile de dinainte de tăieri, doar-doar s-o „recredibiliza“ PDL-ul, doar-doar îi va prosti în continuare pe români. Dar cu acele peste 100.000 de firme falimentate sau suspendate din cauza lui Gh. Pogea, călăul IMM-urilor, cum veţi proceda? Cum le veţi readuce la viaţă? Cum le veţi reda oamenilor sutele de mii de locuri de muncă evaporate din sistemul privat onest? Sincer, nu credem că vă pasă cîtuşi de puţin. Poate doar de firmele clientelare care nu au resimţit criza, dimpotrivă, au beneficiat de pe urma ei, deci nu fac subiectul întrebărilor noastre retorice. Tînărului prim-ministru nu putem să-i reproşăm decît 2 lucruri concrete şi vizibile cu ochiul liber: în primul rînd, nu are pregătirea economică necesară pentru vremurile pe care le traversăm şi în al doilea rînd nu a trecut printr-un proces electoral democratic, nu a candidat, nu a fost ales de nimeni şi nu ştim sau ne prefacem că nu ştim pe cine reprezintă. Aşadar, orice comparaţie cu Bush senior sau cu Putin (proveniţi tot din Serviciile Secrete) este de prisos. Pînă una alta, anul 2012 va aduce cu sine multe surprize.

RUXANDRA LUNGU,
Preşedinta Organizaţiei de Femei România Mare

Ziarul TRICOLORUL, nr 2388 / 11.02.2012

joi, 9 februarie 2012

Jurnalul Revoluţiei, de la Crăciun la Paşte (LXII)

6 MARTIE 1990. Mă roagă Marga şi Eugen să mergem împreună la noul şef al Poliţiei Capitalei, generalul Dumitru Bîtlan. Au de rezolvat nişte hîrtii, privind înscrierea în circulaţie a maşinii lor. Generalul e un om civilizat. A fost pensionat în urmă cu cîţiva ani, pentru a i se face loc lui Marin Bărbulescu. Astăzi, colonelul Bîtlan a fost avansat la gradul de general. Şi eu, şi Barbu îi spunem că singura soluţie e dictatura militară - dar să nu pună accentul pe cuvîntul „dictatură”, pentru că e neplăcut, ci pe „militară”. Şi el e îngrijorat de explozia fenomenului infracţional, nu-şi imagina că se va ajunge aici. Cu numai cîteva minute înainte, îl vizitase Radu Bogdan, de la „Dimineaţa”, pentru a căpăta nişte informaţii cu prioritate şi să-şi vîndă mai bine ziarul. Ne despărţim de jovialul general. Rămîne să mai vorbim la telefon. Pe culoarele clădirii din Calea Victoriei, numeroase plăci comemorative, portrete, plachete şi drapele ne amintesc de sacrificiile a sute şi sute de miliţieni, din 1945 şi pînă acum. Ce întorsătură neaşteptată: pentru unii „intelectuali elitişti”, miliţienii sînt criminali, iar pistolarii şi tîlharii au devenit eroi ai luptei împotriva comunismului! Ce schimbare bruscă de temperatură în viaţa unei ţări! Un corp solid s-ar rupe în două la o asemenea variaţie de 100 de grade Celsius. De la Miliţie, mergem la Paşapoarte. Generalul I.Al. Munteanu ne primeşte cu efuziune. Îi rezolvă Patronului, rapid, problema documentului cu pricina. Mă întorc acasă mulţumit. Sînt tot mai mulţi oameni care regretă absenţa noastră din viaţa publică. Aflu din presă că USLA-şii n-au fost terorişti, ci de partea... Revoluţiei! Se pare că ei au fost împuşcaţi fie din greşeală, fie deliberat, cum e cazul acelora asasinaţi în faţa M.Ap.N.
Corupţia e în floare! Pentru a avea acces la Nicu Ceauşescu în puşcărie, ca să-i ia un interviu, nişte ziarişti italieni au fost „taxaţi” de 5.000 de dolari de către şeful de cabinet al lui Gelu Voican Voiculescu. Am pus lupii paznici la stînă! Toată lumea voiajează, voiajează, într-o frenezie de neimaginat: Victor Ionescu, de la TV, a plecat cu nevastă-sa în Anglia, Cornel Pumnea s-a dus în S.U.A, după aparatură pentru Televiziune, P.M. Băcanu circulă prin Japonia etc. La emisiunea TV „Limba Noastră”, un telespectator spune că era interzisă pe post expresia „spaţiul carpato-danubiano-pontic”, ceea ce e o minciună sfruntată. Evreii stalinişti îşi continuă ofensiva de ocupare a funcţiilor-cheie din politică, administraţie, diplomaţie, cultură. Zigu Ornea a devenit director la Editura Minerva, care se ocupă cu valorificarea moştenirii literare româneşti! Halal! Tot la Televiziune se produce un moment vesel - un scriitor pe nume Costache Olăreanu anunţă, ca un martir: „N-am putut să-i rezist lui Pleşu şi am acceptat să fiu şeful culturii Capitalei!”. Vai, vai, ce jertfă mare, Coane Costache, vezi să nu te epuizezi!
În rest? Primăvara îşi reintră, triumfală, în drepturi. Am o poftă de viaţă nedesluşită, ca un susur de gheizer, un gust minunat, cum mai aveam doar pe vremea pubertăţii, ca elev de liceu, cînd adulmecam miresmele ploii, la vreme de seară, în salcîmii din curte, dantelaţi de felinarul de la poartă, şi eram un perpetuu îndrăgostit. Această „pubertate repetată”, care 1-a făcut pe Goethe să ceară, la 74 de ani, mîna d-şoarei Ulrike von Lewetzow, de numai 16 ani - să fie oare elixirul tinereţii şi secretul longevităţii? (Va urma)

CORNELIU VADIM TUDOR

Ziarul TRICOLORUL, nr 2387 / 10.02.2012

Există o soluţie: alegeri anticipate parlamentare şi prezidenţiale, sub control internaţional!

Cu toate că în ultimele zile ale lunii ianuarie şi în prima decadă din luna februarie a.c. în România s-au înregistrat temperaturi foarte scăzute, căderi masive de zăpadă şi viscole, în Piaţa Universităţii din Bucureşti şi în multe municipii şi oraşe au continuat manifestaţiile de protest împotriva preşedintelui Băsescu şi a Guvernului Boc V. Manifestanţii scandează pentru alegeri anticipate în această primăvară! Argumentele manifestanţilor din Piaţa Universităţii au fost prezentate şi în Parlamentul European de către domnul Claudiu Crăciun. La 1 februarie a.c., Institutul Naţional de Statistică a comunicat datele provizorii cu privire la recensămîntul populaţiei şi locuinţelor din România, desfăşurat spre sfîrşitul anului 2011. În timp de pace, în perioada 2002-2011, în vremea Regimului Iliescu-Năstase şi Regimului Băsescu-Tăriceanu-Boc, cînd la conducerea României s-au aflat cu schimbul şi în diverse combinaţii P.D.S.R. (P.S.D.), P.N.L., P.D. (P.D.L.), U.D.M.R., P.C. şi U.N.P.R., s-a înregistrat o scădere a populaţiei cu cel puţin 2,5 milioane de oameni. Niciodată de cînd se efectuează recensămîntul nu s-a înregistrat o asemenea scădere a populaţiei României, nici în cele două războaie mondiale! Datele recensămîntului populaţiei din anul 2011 confirmă clar că împotriva Poporului Român s-a pus la cale şi se desfăşoară un genocid. Românii sînt omorîţi cu zile în ţara lor, pe baza unui plan diabolic, care face parte din Holocaustul împotriva Poporului Român şi care are ca obiectiv exterminarea locuitorilor. În nici o ţară din Uniunea Europeană nu s-a înregistrat o scădere atît de mare a populaţiei şi a speranţei de viaţă, cu circa 10 ani. În Holocaustul împotriva românilor, corelat cu proiectul „Israel în România“, pentru următorii 10 ani s-au programat continuarea genocidului şi scăderea populaţiei din ţara noastră cu peste 5 milioane de oameni. Din adevărata istorie a Poporului Român, se ştie că în perioada 1860-1880 s-a încercat înfiinţarea unui stat evreiesc – Jidania – pe teritoriul românesc. Pentru că s-au opus acestui proiect, au fost asasinaţi primul-ministru Barbu Catargiu (cînd a plecat din Parlament, în ziua de 8 iunie 1862) şi genialul Mihai Eminescu, iar Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a fost obligat să abdice şi să plece în exil. În anul 1859, Barbu Catargiu a scris în cartea „Proprietatea în Principatele Moldo-Române“ despre autorii şi susţinătorii primului proiect „Israel în România“ că: „A lor patrie e tot locul unde urlă anarhia, a lor lege e răscoala, credinţa lor e minciuna, cugetul lor e punga şi al lor frate e Iuda“. În şedinţa Parlamentului din 11 decembrie 1861, consacrată Unirii definitive a Principatelor Române, primul-ministru Barbu Catargiu a cerut celor aleşi şi celor numiţi în funcţii: „Totul pentru ţară, nimic pentru noi!“ Cei din Regimurile Iliescu, Constantinescu şi Băsescu au aplicat altă lozincă: „Totul pentru noi, restul pentru ţară!“. În ziarul „Timpul“ din 8 iunie 1882, marele român Mihai Eminescu scria: „Glontele care l-a lovit Barbu Catargiu trebuie să fi avînd pensie şi decoraţie căci, din neam în neam, cei care au trădat acest popor, aceia au fost distinşi, aplaudaţi şi populari“. Pentru a nu le da şansa românilor să analizeze cauzele genocidului, din perioada 2002-2011, care a făcut peste 2 milioane victime, stăpînii străini ai României au regizat alte întîmplări, respectiv: inspecţia komisarilor de la F.M.I., Banca Mondială şi Comisia Europeană ; demisia Cabinetului Boc V; negocieri cu partidele politice pentru desemnarea premierului desemnat, în secret, încă din decembrie 2011; nominalizarea noilor şi vechilor miniştri; însuşirea Programului de guvernare anunţat de preşedintele Băsescu în seara zilei de 6 februarie a.c.; audierea viitorilor miniştri în Comisiile parlamentare înjumătăţite de absenţa senatorilor şi deputaţilor P.S.D., P.N.L. şi P.C. ;  votarea Guvernului Ungureanu şi a programului primit în plic, în Parlamentul pe jumătate gol etc. Pentru a se respecta scenariul stabilit de către cei care stăpînesc România ca pe feuda lor personală, echipa komisarilor de la F.M.I., Banca Mondială şi Comisia Europeană a ţinut conferinţa sa de presă duminică, 5 februarie a.c., în loc de luni aşa cum a fost anunţată anterior, pentru a nu se suprapune cu demisia regizată a Cabinetului Boc V. După cum a recunoscut public şeful misiunii F.M.I. în România, această decalare a conferinţei de presă s-a făcut la solicitarea preşedintelui Băsescu, pentru a nu fi bruiat programul stabilit în cele 14 zile de absenţă publică ale regizorului şi scenaristului din filmul „Balamucul“. Experţii străini le-au spus românilor aceleaşi texte: România se află pe drumul cel bun; România a făcut progrese; pieţele au reacţionat bine; politica financiară este bună; veniturile Bugetului de Stat se vor realiza; Guvernul controlează cheltuielile; inflaţia se menţine între limitele prognozate; toate ţintele au fost atinse; evoluţiile macroeconomice au fost bune; inflaţia va scădea în continuare (dar Banca Naţională a anunţat că va creşte inflaţia); trebuie menţinute politici prudente; ţinta de deficit a fost atinsă; trebuie stopată                                                                                                                  risipa din fonduri publice; stocul de arierate descreşte; cererea internă poate fi motorul creşterii economice; România trebuie să atragă fonduri europene; băncile străine din România sînt bine capitalizate;  s-a realizat o creştere economică de 2,5%; România va face faţă furtunii financiare etc. Misiunea F.M.I., Băncii Mondiale şi Comisiei Europene, adică Guvernul străin pentru România, a anunţat şi o parte din poruncile date Regimului Băsescu-Boc, respectiv: să fie ajustate preţurile în domeniul energiei; să pregătească foaia de parcurs pentru scumpirea gazelor naturale ; să mărească absorbţia fondurilor europene, care este de numai 6%; prevederile bugetare nu se acceptă să fie modificate în anul 2012; sistemul sanitar trebuie reformat prin privatizarea spitalelor, introducerea coplăţii, reducerea numărului de paturi şi a accesului la medicamente; întreprinderile de stat trebuie să aibă management privat; să fie privatizate rapid sectorul energetic şi cel al transporturilor; Parlamentul să adopte de urgenţă noua Lege a Sănătăţii; să fie luate noi împrumuturi externe, la dobînzi de 7% - 8%, duble faţă de Grecia.
Conform scenariului, filmul „Balamucul“ are noi şi palpitante episoade. Luni, 6 februarie a.c., premierul Emil Boc a prezentat demisia sa şi a guvernului, iar seara, la Televiziunea publică, a recunoscut că încă din decembrie 2011 a acceptat planurile preşedintelui Băsescu privind schimbarea sa şi a majorităţii miniştrilor P.D.L. De miniştrii U.D.M.R. şi U.N.P.R. nu au voie să se atingă! Acelaşi fost prim-ministru Boc a declarat că nu şi-a anunţat demisia mai devreme pentru că se află în România delegaţia komisarilor străini. Considerîndu-se responsabil de faptele sale, fostul premier Emil Boc a prezentat demisia guvernului în ziua cînd în România: era cod portocaliu şi cod galben din cauza căderilor masive de zăpadă, a temperaturilor scăzute şi a viscolului; erau închise circulaţiei drumurile din 12 judeţe şi cele două autostrăzi; s-au închis şcolile în Bucureşti şi în multe judeţe şi numeroase localităţi; au fost anulate multe trenuri. Într-o asemenea situaţie faptică, preşedintele Băsescu, crezînd că scapă de alungarea sa din funcţie în această primăvară, i-a poruncit premierului Boc să-şi dea demisia. Premierul demisionar Emil Boc nu a prezentat în Parlament care este Starea Naţiunii la finalul mandatului său şi nu îşi asumă nici o responsabilitate. În ultima şedinţă de guvern, în dimineaţa zilei de 6 februarie a.c., premierul Emil Boc şi-a cerut formal unele scuze şi atît. După el şi Guvernul  Boc V a rămas o ţară blocată şi îndatorată! Pînă la demisia comandată a premierului Boc, aşa-zişii analişti politici şi financiari insultau inteligenţa românilor şi ameninţau cu şocurile de pe piaţă şi ale cursurilor de schimb în cazul căderii guvernului. În ziua de 6 februarie a.c., falsele lor teorii s-au prăbuşit! A demisionat Guvernul Boc V, iar cursul de schimb al leului a rămas nemodificat faţă de euro şi faţă de dolar. Fostul premier Boc s-a lăudat, într-un monolog la Guvern, şi nu în Parlament, că şi-a făcut datoria, uitînd să precizeze că numai faţă de stăpînii străini ai României în Holocaustul împotriva românilor. Regimul Băsescu-Boc a lăsat o grea moştenire românilor: peste 80 miliarde euro împrumuturi în numai 3 ani !
Fostul premier Boc a fugit de Parlament şi nu a prezentat un bilanţ al mandatului său. Opoziţia de catifea (P.S.D., P.N.L. şi P.C.) îl menajează şi nu-l cheamă la raport. Regimul Băsescu-Boc a fost plin de ură şi venin la adresa Poporului Român. Ce a urmat şi urmează nici Caragiale nu şi-a putut imagina. După consultarea formală a partidelor parlamentare şi a U.D.M.R., preşedintele Băsescu a anunţat luni seară că l-a desemnat să formeze noul guvern pe directorul Serviciului de Informaţii Externe (S.I.E.), alogenul Mihai Răzvan Ungureanu, care cunoaşte din familie limbile ebraică şi ungară. Din CV-ul premierului desemnat rezultă că el are numai tată. De ce oare ascunde informaţiile referitoare la bunica şi mama alogenă, precum şi la bunicul haham? Fără să-şi dea demisia din funcţia de director al S.I.E. şi cu încălcarea legii, şeful spionilor face politică pe faţă. În ziua de marţi, 7 februarie a.c., premierul desemnat a anunţat că îşi face echipa, miercuri are loc audierea candidaţilor în Comisiile de la Parlament, iar joi va fi votat noul guvern. Programul de guvernare l-a primit în plic, cu ocazia desemnării. Ca urmare a grabei şi a superficialităţii, preşedintele Băsescu nu a reuşit să studieze mapele profesionale ale premierului desemnat şi ale celor propuşi la diverse ministere. S-ar putea să nici nu-l intereseze ! Mass-media prezintă zilnic informaţii uluitoare despre cei nominalizaţi. Prin numirea ca premier a istoricului Mihai Răzvan Ungureanu (fost bursier Soros) şi a doamnei Andreea Paul Vass (nepoata tovarăşei Ghizela Vass, care a „fericit” Poporul Român cu comunismul) ca ministrul al Economiei este evident că se urmăreşte ca noul guvern să aprobe începerea jafului de la Roşia Montană şi a genocidului în Munţii Apuseni. Socotelile de acasă ale celor care au instalat în România, de 22 de ani, dictatura cu iz de democraţie a lichelelor şi hoţilor într-un Stat mafiot, nu se potrivesc cu voinţa Poporului Român exprimată de manifestanţi în stradă, de o lună de zile! Majoritatea populaţiei României nu se mai lasă păcălită de stratagemele cu schimbarea premierului şi a multor miniştri cu rezervele lor, sau cu alţi popîndăi politici. În serialul „Balamucul“, preşedintele Băsescu nu-şi pune mari speranţe după trecerea prin Parlament a echipei încropite de directorul S.R.I., ci crede că poate trage de timp, pentru a amîna cît mai mult alegerile anticipate.
Eclipsînd pe cei 15.000 de specialişti ai Convenţiei Democrate, din perioada 1996-2000, acum PDL a trimis,  în mare viteză şi doar în cîteva ore, înspre premierul desemnat, alogenul Ungureanu, echipa de juniori politici care să înveţe din mers cum se distruge România, se accelereză genocidul şi se înrobeşte Poporul Român. Premierul desemnat şi director al SIE a încălcat Legea Siguranţei Naţionale, iar la insistenţele presei şi-a dat demisia din a doua funcţie. De reţinut că noul Guvern Ungureanu este format, aproape în totalitate, din miniştri-parlamentari, cu scopul de a nu putea fi traşi la răspundere pentru activitatea lor. În plus, absenţa lor din Parlament va bloca activitatea acestuia din lipsa cvorumului. În noul guvern, nu a fost înfiinţat un Minister al Resurselor Naturale, pentru a le valorifica în Interes Naţional şi pentru a asigura creşterea nivelului de trai al populaţiei, la nivelul mediu din ţările Uniunii Europene. Prin toate mijloacele, s-a încercat să se impună un alt guvern marionetă, supus FMI, Băncii Mondiale şi Comisiei Europene.  Senatorii şi deputaţii Opoziţiei, strînşi cu arcanul la Bucureşti pentru zilele de 8 şi 9 februarie a.c., nu s-au consultat cu alegătorii din colegiile electorale aflate sub cod portocaliu sau cod galben de viscol şi ger. Ca urmare, ei votează după cum le dictează stăpînii şi împotriva Poporului Român, pe care îl sfidează. Populaţia României va ieşi în stradă în număr din ce în ce mai mare şi va determina organizarea rapidă a alegerilor anticipate parlamentare şi prezidenţiale. Pe cale de consecinţă, sînt şanse reale pentru a se opri războiul declanşat şi întreţinut de Regimul Băsescu împotriva Poporului Român!
După ce a învăţat cîte ceva din istoria dictatorilor şi cu permisiunea stăpînilor străini ai României, preşedintele Băsescu ar trebui să demisioneze şi să ceară organizarea unor alegeri anticipate, libere şi corecte. În Conferinţa de Presă din seara zilei de 31 ianuarie a.c., preşedintele Băsescu a recunoscut că alegerile din România post-decembristă au fost fraudate cu bani proveniţi din fonduri publice. Cei de la Putere ştiu acest adevăr, iar Opoziţia are o tăcere vinovată! De această dată, preşedintele Băsescu a confirmat public acuzaţiile întemeiate ale Partidului România Mare cu privire la fraudarea alegerilor. Alegerile anticipate, parlamentare şi prezidenţiale, pot fi comasate şi astfel se face o economie de 20 milioane euro la Buget, după calculele fostului Guvern Boc V. În campania electorală, liderii PDL, UNPR şi UDMR vor afla în direct, şi nu de la televizor care este voinţa electoratului pe care l-au sărăcit şi batjocorit. Ignorînd jocurile politice de-a schimbarea guvernului şi a titularilor de la unele ministere, manifestanţii din Bucureşti şi din judeţe cer demisia preşedintelui Băsescu şi, în ciuda gerului şi viscolului, cîntă optimişti:
„Vine, vine primăvara 
Iese-n stradă toată ţara!“
Dr. GHEORGHE FUNAR,
Secretar general al PRM,
Preşedintele Filialei PRM Cluj
Ziarul TRICOLORUL, nr 2387 / 10.02.2012

miercuri, 8 februarie 2012

Decizie PRM 9 februarie 2012 !




Ziarul TRICOLORUL, nr 2386 / 09.02.2012

Jurnalul Revoluţiei, de la Crăciun la Paşte (LX)

5 MARTIE 1990. Fac socoteala cîţi prieteni m-au părăsit şi mă cuprinde groaza! Ce silă mă apucă, de toţi şi de toate! A trebuit să se producă un cutremur social-politic, de gradul 9, pentru ca oamenii adevăraţi să vadă ceea ce zăcea în oamenii neadevăraţi. în mare parte, acest comportament ruşinos al lichelelor se datorează absenţei credinţei în Dumnezeu. Pentru că un om cu frica lui Dumnezeu nu poate deveni hidos, nu poate călca pe cadavre, numai şi numai pentru a-i fi lui bine. Mulţumesc părinţilor mei că m-au educat în spiritul smereniei creştine. Unul dintre cei mai violenţi „dizidenţi”, care făcea şi desfăcea guverne în 22 decembrie, este şi actorul Mircea Diaconu. Îl ştiu de mult, din 1970, de pe cînd, student fiind, am văzut de vreo cinci ori spectacolul „Divertisment 70” la Studioul Cassandra, cu foarte tinerii Mihai Perşa, Iulian Vişa, Ioana Crăciunescu, Gabriel Iencec, Gelu Colceag, Gelu Niţu (fost coleg de liceu), Margareta Krauss, Carmen Strujac, Tamara Creţulescu şi acest Mircea Diaconu. ştiam că a fost descoperit de regizorul Mihai Dimiu, care, cam tot pe atunci, încerca să pună în scenă, tot la Teatrul Studenţesc al I.A.T.C.-ului, şi piesa mea „Absalom”. Fiind de inspiraţie biblică (conflictul dintre regele David şi fiul său), piesa a fost abandonată, pînă la urmă - veniseră Tezele din iulie 1971. Prin toamna lui 1972, l-am revăzut pe Diaconu în piesa „Examenul de Bacalaureat“, a dramaturgului evreu Dumitru Solomon, pusă în scenă de acelaşi Mihai Dimiu, la Teatrul de Comedie. Eram tînăr reporter la „România liberă” şi-1 apărasem pe regizor de furia inexplicabilă a lui Adrian Dohotaru, care îl jignise grav în „Amfiteatru” - replica mea apăruse în „Magazin” Piesa lui Dolfi Solomon era excelentă, rîdea lumea cu lacrimi, aşa că, pe parcurs, a tot fost jumulită, i s-a schimbat chiar titlul. Îmi amintesc că Diaconu interpreta un dublu rol - doi fraţi gemeni, unul mai cretin ca altul. Ca actor, el a fost şi a rămas tributar unui cabotinism vizibil şi la alţii, dar n-aş putea să spun că n-are talent. Ce-i trebuie lui acum să pozeze în mare luptător anti-comunist? N-a fost oare secretar U.T.C.? N-a fost oare membru P.C.R.? N-a interpretat atîtea roluri de activişti, în teatru şi film, de pe urma cărora a încasat bani frumoşi, cum n-aveau mulţi intelectuali, ca să nu mai vorbim de muncitori?! Dar, nu asta-i problema care mă doare acum. Acum mi-1 aduc aminte pe Mircea Diaconu în calitatea lui de coleg de Armată cu noi, la şcoala de Ofiţeri de Rezervă nr. 1, din Drumul Taberei. L-am văzut prin şcoală, de-a lungul a 6 luni, numai de două ori: o dată la depunerea Jurămîntului (cînd Comandantul şcolii, colonelul Balaş, a ţinut să se pozeze alături de tînăra vedetă, cu mîna pe Drapel) şi a doua oară atunci cînd spilcuitul actor ne-a onorat cu prezenţa lui augustă, într-o sală de cursuri, cîntîndu-ne nouă, sacrificaţilor, pe o vreme ploioasă, nişte „cînticele” comice, la care era meşter mare, mamă-mamă ce-i mai mergea limba-n gură, ca la arăboaicele alea din deşert, neveste de beduini şi tuaregi, care ciripesc ca un stol de vrăbii. În rest, el era într-o eternă permisie: ba spectacole la Teatrul Bulandra, ba spectacole la Cenaclul Flacăra (de cîte ori a intervenit Păunescu să-1 scoată de la program şi instrucţie!), ba filmări, ba turnee prin ţară şi străinătate. Cel mai dureros am simţit regimul lui preferenţial în timpul inundaţiilor din vara lui 1975. O mai ţin minte pe biata mama, cînd a venit la poarta Şcolii, pe jos, adusă de fratele meu, Pavel, de braţ, se înecase toată într-o criză grozavă de astm, datorită spaimei că plec la Dunăre, plîngea şi îmi săruta mîna, în întunericul străduţei pe unde se intră acum în actualul Minister al Apărării Naţionale. Apoi, au venit accidentarea mea în mîlul Dunării, pericolul de a mi se amputa piciorul stîng (diagnosticul era limfangită cu flebită, adică elefantiazis), dar şi hotărîrea, în ultimă instanţă, a unor medici de la Spitalul din Călăraşi, de a-mi face mai multe doze de ampicilina, şi cred că se ştie cît de dureroasă este o singură injecţie de acest fel, darmite şocul de 26! M-am chinuit îngrozitor, după inundaţii ne potopiseră valuri mari de caniculă, mîncarea de spital era mizerabilă, bîzîiau muştele pe deasupra ceaiului sălciu, dormeam cîte 3 în pat, de-a valma cu nişte oameni arşi într-un incendiu, şi mă durea tot trupul, ciuruit de injecţii, n-aveam nici o veste de-acasă, nici nu puteam să comunic cu părinţii, şi dacă aş fi putut, ce le-aş fi spus? Numai bunul Dumnezeu m-a ocrotit atunci, cînd credeam că-mi vor putrezi oasele prin creta secetoasă a Bărăganului şi cînd plîngeam după un coleg, inginer agronom, înecat în Canalul Mostiştea. Şi unde era actorul Mircea Diaconu atunci? Afară, în libertate, mînca şi bea pe săturate, interpreta scheciuri cu bărbia lui lungă, ca un galoş scîlciat (vorba lăutarilor, „Eu cu lanţuri la picere / Tu desfaci sticle de bere”), uitînd de colegii lui amărîţi, dintre care unii (pictori, violonişti, pianişti, poeţi) aveau să se dovedească a fi artişti mult mai importanţi decît el. Un învîrtit, un dezertor, un plezirist, să-i fie lui bine. Pentru care activitate o fi luat el, la sfîrşitul Şcolii, gradul de ofiţer? Nimeni nu poate spune. Astăzi, Mircea Diaconu ne dă tuturor lecţii de anti-comunism, de patriotism, de lucrare în folosul obştesc. Mai că l-aş crede, dacă s-ar duce măcar o dată să depună o floare la mormîntul colegului nostru, dacă ar bate şi el cu maiul, timp de 3 săptămîni, digul de la Mostiştea, şi dacă ar mînca, în vipia verii, zoaiele pe care le înfulecam eu, în urmă cu 15 ani, la Spitalul din Călăraşi. Pentru că nu se poate ca unii să aleagă, mereu, numai nectarul din viaţă, iar alţii numai azima de cenuşă. (Va urma)

CORNELIU VADIM TUDOR


 Ziarul TRICOLORUL, nr 2386 / 09.02.2012

Săptămîna pe scurt - REVISTA ROMANIA MARE - NR. 1124 - ANUL XXIII - VINERI 10 FEBRUARIE 2012

* Încă o „perlă“ a oligofrenului Radu Banciu: „Ăla mergea cu motoreta şi a intrat ta-su lu’ Inna în el“ * Cine a fost mînjit de George Sörös ca să mănînce rahat la Roşia Montană?
* Anton Pann, către caraghioşii Tonta şi Antenescu: „Dacă nema putirinţa, geaba chichirez gîlceava“ * Adolf Hitler striga: „Germania, trezeşte-te!“ * Întrebare pentru Oana Lis: Ce te faci dacă o mierleşte Viorel la păcănele?

* LA DESCHIDEREA EDIŢIEI. Criza politică din România a ajuns la paroxism! Ameninţat cu puşcăria de către Traian Băsescu (pentru implicarea în afaceri necurate), Emil Boc a fost silit să-şi desprindă mînuţele încleştate de pe cîrma Guvernului şi să plece. În locul lui, ca premier interimar, Elena Udrea l-a impus pe primul ei amant, Cătălin Predoiu (amîndoi sînt din judeţul Buzău), care n-are nici o treabă cu politica şi cu atît mai puţin cu economia. După cîteva ore, în aceeaşi zi de luni, mai exact la 15 şi la 15,30, Traian Băsescu a fost sunat de stăpînul american, Mark Gitenstein, care i-a dat mutarea în plic: premier trebuie să fie Mihai Răzvan Ungureanu! Adică fostul membru supleant al CC al UTC, năpîrlit în „om de dreapta“ (?!), amant al neamţului Bodo Hombach (ruşii îi numesc pe bulangii „goluboi“, adică „albaştri“, „cu sînge albastru“). Acest MRU, pe cînd era ministru de Externe, lua masa în oraş, de cîteva ori pe săptămînă, cu ambasadoarea Israelului, Rodica Radian Gordon. În 2007, premierul C.P. Tăriceanu l-a dat afară. Dar a fost instalat ca director al SIE, prin urmare şef al spionilor. În această calitate, el a frecat, cu multă discreţie, ţiparul. La votul din Parlament, n-are nici o şansă. Vorba clasicului în viaţă Nicolae Dide: „Nasol moment, mişto colivă“. * Nici cu ageamiii de la USL nu ne e ruşine. Ba ne e, dar, vorba vine... Cimpanzeul Victor Ponta trăgea nădejde că el va fi cel nominalizat ca premier. Ce, el nu e poponar? Este! Şi atunci? Nu-l vor israelienii şi americanii. * „Traian Băsescu îşi făcuse cărţile“ – a spus Crin Antonescu, luni seară, la Conferinţa de Presă. Aţi văzut cum îl trădează subconştientul pe cartofor? * Ne-am tăvălit de rîs cînd am citit tîmpeniile debitate de escroaca Daniela Andreescu: cică, în conformitate cu Codul Familie, soţul nu e rudă! Dar ce-o fi, amant? Nu, nu e amant, ci afin (adică face afinată, ca s-o bea ea, hoaşca bătrînă). Uite cine-a fost şefa supremă, ani de zile, a bandei de hoţi de la RA-APPS! Şi ca infractoarea asta sînt cu miile în politica românească. Mai nou, Andreeasca s-a hotărît să divorţeze (?!). Noi credem că e tot o manevră de-a ei, pentru a cîştiga procesul intentat lui Emil Boc, care o dăduse afară. * Rubrica „Emisiunile trece, perlele rămîne“, pe care Andrei Păunescu o ţine, constant, în revista regretatului său părinte, produce noi „capodopere“. Prea mulţi analfabeţi sau sfertodocţi în spaţiul public românesc! Am selectat cîteva mostre, dintr-un rezervor, din păcate, inepuizabil: „Copiii sînt lipsiţi de mîncare, hrană şi îmbrăcăminte“ (Gh. Zamfir, care, cînd vrea să se facă din naist - gurist, dă rateuri, falseturi şi alte marafeturi); „Fraţilor, cereţi-i Opoziţiei să ia o poziţie faţă de această situaţie. Mă repet încă o dată“ (Ion Ţiriac, Realitatea FM– vorba aia, din tenis: dublă greşeală); „Adică că această politică să fie în folosul lor... Da, sînt profesor universitar“ (Petre Roman, Realitatea FM): „Nu sînt vorbe mari, nici ditirambe, e adevărul“ (Sorin Oprescu, Antena 3; corect se zice ditirambi, domnule primar al scheleţilor); „De la 80 de ani, lapte şi miere va curge în România... Ăla mergea cu motoreta şi a intrat ta-su lu’ Inna în el... Vor fi remuneraţi după faptă şi răsplată“ (handicapatul Radu Banciu, B1 TV); „Să ne ferească Dumnezeu să dăm rădăcinilor apă!“ (Ovidiu Lipan Ţăndărică, Antena 3); „Un avocat pe care a ajuns şi el la Secţia 5“ (Victor Alistar, Antena 3); „Eu tot timpul am comentat iubiţii Andreei“ (Maria Tonciu, Kanal D), „Sînteţi nişte drăguţi şi îmi faceţi mie surprize neaşteptate“ (Andreea Tonciu, Kanal D); „Ce mai m-a deranjat pe mine e că Casa Naţională de Pensii“ (Antena 3); „Există o altă şcoală de gîndire, cea a lui Emil Boc, care spune că nu trebuie să-şi dea demisia“ (Antena 3); „Am auzit că căpitanul a plecat de pe navă primul“ (Domnica Cemortan, Realitatea TV); „Acest băiat de 27 de ani va deveni eroul... A ieşit în stradă decît numai dreptul şi adevărul“ (Antena 3); „Chiar în ciuda vremii, oamenii au venit în Piaţa Universităţii... Ei cer să li se satisfacă nevoile“ (Antena 3); „Aceasta improvizează pe loc“ (Kanal D). * Interesantă emisiunea realizată de Mihai Tatulici la Roşia Montană. Fireşte că locuitorii de acolo au dreptate cînd cer să muncească, dar chiar nu le pasă unde se duc acele bogăţii? E vorba de cantităţi uriaşe de aur, argint, uraniu şi alte metale rare. Le mai spunem noi, încă o dată: ele vor intra în buzunarele (casele de bani, conturile) evreului ungur George Sörös, care deţine 60% din acţiunile firmei mafiote Gold Corporation. Să nu ştie primarul chestia asta? Fireşte că ştie, dar face pe prostul (Serviciile Secrete au dovezi că acest individ, Eugen Furdui, ar fi primit şpagă 500.000 de euro). Alături de el mai erau cîţiva „mînjiţi“, care, chipurile, le ţineau partea localnicilor, dar se citea pe faţa lor că fuseseră cumpăraţi de bandiţi. Liderul PRM a spus-o de mai multe ori: „Nu 400 de locuri de muncă – ci 4.000 să fie create, dar bogăţiile să rămînă în Ţară!“. * Nuţi Blogheriţa (a se citi: Elena Udrea) scrie o chestie care îţi rupe limba-n gură: „Este nevoie de recredibilizarea Guvernului“. Nu, fetiţo, nu de asta e nevoie acum, ci de schimbarea lui. Asta, în cel mai fericit caz. Prin alte zone ale lumii, guvernele care mint şi fură sînt băgate la puşcărie. * Incredibil de fudul acest Vlad Nistor! El chiar îşi închipuie că reprezintă ceva, şi-a lăsat barbă, mustăţi şi chelie ca Nicolae Iorga - şi gata mecla de savant! Din păcate pentru el, nu ştie chestiuni elementare de gramatică, de topică a frazei, de logică. Alegem, la întîmplare, un text al lui, din „Evenimentul zilei“, apărut sub titlul „România îngheţată“. Am „pescuit“ cîteva gafe: 1) „Pe de altă parte(,) avem o Opoziţie a cărei unitate, la un an de la constituirea Uniunii Social Liberale, aproape că nu mai este contestată de nimeni, chiar dacă sunt mulţi cei care mai spera (sic!) încă la (sic!) apariţia unor fracturi în interiorul acestei alianţe“; 2) „Au existat chiar voci, autorizate, ale unor primari şi preşedinţi de consilii judeţene PNL care erau chiar dispuşi (sic!) la propria lor demisie“; 3) „celelalte beneficii ale calităţi (sic!) de parlamentar“; 4) „Oare cine şi cum v-a (sic!) sparge gheaţa?“. E clar, nu? Au existat voci dispuşi – asta spune totul. * Interesant editorialul tînărului George Damian, din ziarul thiessian (adică, al lui Adrian Thiess) „Puterea“. Titlul: „Greva neputincioşilor“. Reproducem articolul, în întregime, ca dovadă că nu sîntem singurii care îi bat cap în cap pe Lolek şi Bolek, adică Victoriţa şi Crinuţa (scot limba şi-arată puţa): „Mi se pare aberant modul în care USL a ales să ducă bătălia pentru cucerirea Puterii. Din ce văd eu, USL se izbeşte cu nădejde şi sîngerează abundent. Acţiunile Opoziţiei sînt haotice şi fără un scop precis. Iar diferenţele dintre Crin Antonescu şi Victor Ponta sînt din ce în ce mai evidente. Crin Antonescu a început anul în forţă: a organizat un mare miting în Bucureşti şi a lansat ideea demisiei în massă a parlamentarilor Opoziţiei pentru a declanşa alegeri anticipate. Crin Antonescu se înghesuie să ia caimacul imaginii publice: el este masculul USL, el are iniţiative, el comandă. Profesorul de drept Adrian Năstase a explicat că demisia parlamentarilor Opoziţiei nu duce la anticipate. Aşa că s-a găsit varianta balcanică: nu demisionăm, intrăm în grevă. O grevă originală, gen «adio, dar rămîn cu tine»: parlamentarii Opoziţiei se bat pentru funcţiile de conducere din legislativ. Doar că nu vor veni la şedinţe, dar nu e nimic nou în asta. Însă cu adevărat ciudate mi se par efectele protestului parlamentar. Adriana Săftoiu a mers pînă la capăt cu ideea demisiei. Un parlamentar în minus pentru PNL. Deputatul Nicolae Jolţa a plecat de la PNL la PDL. Doi parlamentari în minus pentru PNL. Nu înţeleg raţiunea acestor acţiuni ale Opoziţiei. Dacă peste două luni se modifică strategia generală a USL? Greva parlamentară a USL este un exerciţiu de imagine şi nimic mai mult. Trebuie umplut cumva timpul cu tot felul de dezbateri pînă la momentul campaniei electorale propriu-zise. Şi în acest an electoral vom fi lipsiţi de o dezbatere reală asupra unui program politic, dar ne vom sătura de circ“. * Problema de fond e asta: ce cred caraghioşii Haşotti, Fenechiu, Dragnea şi ceilalţi, din aceeaşi făină, că realizează prin această „grevă boieroasă“? Dacă erau politicieni adevăraţi, ar fi trebuit să facă pasul la ofsaid şi să se retragă, total, din Parlament! Ăla, da, boicot! Numai aşa s-ar fi declanşat un blocaj total. Le-a spus-o Vadim, cu un citat din Anton Pann: „Dacă nema putirinţa, geaba chichirez gîlceava“. („Dacă n-aveţi putere, degeaba căutaţi scandal“). * Presa ne anunţă că a fost identificată vocea „Cancelarului de Fier“ al Germaniei: „Oamenii de ştiinţă au descoperit şi autentificat o înregistrare unică în lume cu vocea cancelarului german Otto von Bismarck (1815-1898). Vocea lui Bismarck a fost înregistrată de un asistent al inventatorului Thomas Edison, Adalbert Theodor Edward Wangemann, cu ocazia unui turneu de prezentare în Europa a aparatului de înregistrare a vocilor, pus la punct de celebrul inginer american, scrie «The Telegraph». Înregistrarea a fost imprimată pe un cilindru din ceară, pe 7 octombrie 1889, în reşedinţa cancelarului, din oraşul Friedrichsruh. Cilindrul din ceară pe care a fost realizată înregistrarea se găsea în arhivele Muzeului Edison, din Statele Unite“. * Puţină lume ştie că acest Bismarck era s-o mierlească pe la vîrsta de 60 de ani: după o viaţă de abuzuri culinare, bachice şi amoroase, curgeau pieile de pe el ca de pe o cloşcă, pierdea omul direcţia. Atunci, a întîlnit un medic evreu, Salomon, care i-a prescris o cură de heringi (peşti care au seleniu, element chimic ce combate îmbătrînirea). Nu vă zic că a-nviat mortul? A mai trăit 23 de ani, murind la vîrsta lui Goethe, 83 de ani. * Deviza „România, trezeşte-te!“ copiază (desigur, involuntar) strigătul lui Adolf Hitler, de la debutul anilor ’30: „Germania, trezeşte-te!“. Şi s-a trezit: sfîrtecată.
* După ce a fost scos de la Rapid, fotbalistul Iulian Apostol a declarat: „Nu sînt Messi, şi nici Ronaldo!“. Aveam emoţii, am crezut că e unul din ei şi nu ne-am prins noi.  * Presa lumii scrie că Regele Spaniei „s-a dat“ la Lady Di. Da? Şi de ce nu l-a acceptat pe acest Bourbon, dar s-a cuplat cu un arăboi, cu care a rămas gravidă? * Ziarul ,,Libertatea” iar dă cu mucii-n fasole. Uitaţi-vă la titlul acesta: ,,Pippa, relaţie cu un conte”. Numai că în text se scrie că ăsta nu e conte, ci… Ducele de Northumberland, în vîrstă de 27 de ani (?!). Păi, ori e conte, ori e duce (rang nobiliar mai mare)? Şi nu credem că la 27 de ani ăsta a ajuns duce, e prea tînăr. * O eroare a Gabrielei Vrânceanu Firea: ,,Pandele e singurul bărbat, idem cu mine”. Deschidem dicţionarul şi vedem că idem, în latină, înseamnă ,,acelaşi autor”, sau ,,acelaşi lucru, la fel, tot aşa”. Ia să vedem, merge? ,,Pandele e acelaşi lucru (la fel, tot aşa) cu mine”. Nu, nu merge. Sau: ,,Pandele e acelaşi autor cu mine”. Nici aşa. Nu era mai simplu, draga noastră însărcinată, să spui că Pandele e singurul bărbat identic cu mine, sau cu care mă potrivesc? În rest, îţi dorim sarcină uşoară. * Un bărbat din Taiwan a murit, neobservat, la sala de jocuri. Această întîmplare tristă trebuie să constituie un avertisment serios pentru Viorel Lis care, toată ziua-bună ziua, se joacă la păcănele. Păi e normal ce faci tu, Viorele? În vremea asta, nevastă-ta fierbe-n călduri şi face aforisme (oricum, mai bune ca ale lui Lucian Mîndruţă, lua-ne-ar de puţă; el, nu ea). Dacă ar fi fost compus azi, cîntecul ,,Macarale” s-ar fi intitulat ,,Păcănele”: ,,Păcănele/ Rîd în soare argintii/ Păcănele/ În zori de zi!”. * Ziarul ,,Click!” dă un titlu nostim: ,,Femeia-clepsidră mănîncă zilnic şaorme, chipsuri şi pizza”. N-am înţeles, însă, de ce ,,viespea” asta e numită româncă, de vreme ce o cheamă Spandenberg (?!).* Aceeaşi publicaţie titrează, mare, pe pagina 1: ,,Luis Lazarus: «Eu i-am pus silicoane lui Meme şi ea m-a înşelat»”. Era mai amuzant dacă zicea aşa: eu i-am pus silicoane şi ea mi-a pus coarne. Dar de ce te-o fi înşelat, dragă Ţuţurigă? Nu cumva eşti ,,vădit” (vorba lui Traian Igaş) de puţă? Fata e drăguţă, e fîşneaţă, are o găleată de hormoni, îi trece tinereţea.
* Ziarul ,,Tricolorul” se apropie de nr. 2.400. Incontestabil, e cel mai bun şi mai curajos cotidian din România – iar asta o spun cei cca. 300.000 de cititori pe care îi are pe Internet. Pînă şi glumele apărute aici sînt mai savuroase decît cele din alte publicaţii (care, de altfel, nu prea există). Iată serialul ,,perlelor” de la Bacalaureat, culese de Dan Dumitrescu: ,,Încleştarea era mare. Aviaţia germană făcea des atacuri infanteristice”; ,,Mircea cel Bătrîn a fost înmormîntat la Cozia, împreună cu umbra sa”; ,,Dintre cele cinci scrisori trimise de Eminescu, prima este considerată a treia. În «Scrisoarea a treia» se desfăşoară bătălia de la Rovinari”; ,,Conversaţia dintre Baiazid şi Mircea este descrisă cuvînt cu cuvînt, cu toate că autorul n-a prea fost cine ştie ce de faţă”; ,,Mircea cel Mare, care prima dată a fost bătrîn, stă la un discurs cu Baiazid. Acesta îl primeşte politicos, dar cu obrăznicie, şi-l face în tot felul, ca pe o albie de porci. Cînd Baiazid îl întreabă arogant: «Tu eşti Mircea?», domnitorul român nu se pierde cu firea şi îi răspunde la fix: «Da-mpărate!»”; ,,Pînă la urmă, Mircea cel Mare, deşi bătrîn, îl va îngenunchia pe trufaşul otoman cu cîteva proverbe şi zicători bine plasate”; „Latina clasică este o limbă moartă, care nu se poate vorbi decît în scris. După căderea Imperiului Roman, o parte din latina clasică defunctă a devenit bulgara. Limba română are la bază latina bulgară, amestecată cu elemente de dacă şi o groază de cuvinte slabe. În Secolul al XV-lea, limba vorbită de popor era considerată vulgară şi n-o vorbea nimeni“; „Balada «Mioriţa» circula pe bază orală, adică nu a fost scrisă, din motive tehnice. În balada «Mioriţei» este vorba de trei ciobani care complotează împreună să-l omoare pe unul dintre ei. Ciobanul «Mioriţei» a spus că la cap să-i puie diverse categorii de fluiere“; „Haiducii din doine, balade şi idile erau liberi şi fericiţi ca păsările, animalele şi peştii care zburdă prin codri. De cum venea primăvara, haiducii cei harnici plecau în pădure. Acolo ei cîntau suflînd din frunză şi-i lăsau pe boieri cu buza umflată“; „Mulţimile de boieri exploatatori îşi ţineau banii numerar în pungi. Haiducii îi atacau şi îi uşurau de bani în toate baladele“; „Balada e o specie a liricii populare inventată de Ciprian Porumbescu“; „Alexandru Lăpuşneanu s-a ţinut de cuvînt cînd a spus: «De mă voi scula, pre mulţi am să popesc». Dovadă că azi, cel mai întîlnit nume este Popescu“; „Creierul este un organ oarecum indispensabil capului“. „Călin ţine de mînă mireasa care are părul lung de fericire. Ea luptă să pună mîna pe dragostea flăcăului“; „Ion Creangă s-a născut între anii 1887-1889“; „Este vorba despre peripeţiile lui Robinson Crusoe, după ce pleacă din Troia“; „Nechifor Lipan a avut fericita ocazie de a nu se mai întoarce acasă fiind jefuit de nişte oameni invidioşi“; „Arhimede a fost grec de neam. Cînd el studia în palatul său din Grecia, a intrat un soldat şi a zis «dămi». Arhimede a zis că nu. Atunci soldatul s-a inervat şi a băgat baioneta în el. De la Arhimede au rămas multe principi de fizică, printre care principiul lui Arhimede“; „În romanul «Răscoala» personajul principal este poporul şi marea masă a ţăranilor“; „Dimitrie Cantemir a avut un rol însemnat în viaţa sa“; „Capitala SUA este Casa Albă“; „În China trăieşte foarte multă lume care mănîncă o abundenţă de orez, se încheie la gît si a inventat guma de la capătul creionului“; „Sahara se află aşezată pe un nisip uscat, lipsa apei avînd în zonă o prezenţă statornică“; „Capitala Olandei este jumătate la Haga, jumătate la Amsterdam“; „Toate răscoalele au cerut pămînt care era ţinut sub talpă de boieri“; „Romanii i-au bătut crunt pe cartilaginezii din Cartagina“; „Lebăda moare de cîte ori cîntă“; „Animalele sălbatice trăiesc în pădurea zoologică“; „În dogmatism, gîndirea devine rigidă, casantă“; „Al. Vlahuţă a cules de pe drumuri multe peisaje pe care le-a descris cu un penel meseriaş“; „Coşbuc ne spune liric ca boierii să nu mai lovească în cei dezbrăcaţi şi goi, mai bine să le dea pămînt arabil“; „În multe poezii O. Goga a scos în evidenţă natura şi treieratul pe căldură“; „Călinescu ne-a lăsat o carte foarte groasă, în care arată cum s-a înfiinţat literatura română şi ce scriitori au lucrat la origini“. * Imbecilul congenital Grigore Carti-Anus nu mai iese din criză! În fostul şi viitorul organ al CC al PCR, ,,Scînteia” (devenit ,,Minciuna”), dobitocul ăsta cu gura lui de tîrtiţă şi fruntea ca o lamelă de ciunga guiţă că documentele pe care Vadim le-a prezentat pentru a dovedi că Ardei Umplut l-a turnat la Securitate ,,în timp s-au dovedit a fi nişte falsuri ordinare”. Falsă-i mă-ta care te-a făcut cu porcul din coteţ, mă, cretinule. În nr. de azi al ,,României Mari” reproducem, din nou, cele două documente, eliberate şi ştampilate de CNSAS. Ce vrei mai mult de-atît, derbedeul dracului? Toată lumea minte, şi un membru al Parlamentului European, şi CNSAS – numai Cristoiu-Coroiu spune adevărul! Ei, nu merge chiar aşa! Jegul ăsta de Ion Cristoiu va rămîne veşnic cu pata pe obraz, fiindcă a fost SURSĂ (mai mult decît informator) al Securităţii, turnîndu-i pe cei care îi intrau în biroul de redactor-şef adjunct la ,,Scînteia tineretului”, organ al CC al UTC. * Îi atragem atenţia colaboratorului nostru Miron Dinulescu că amuzantele lui caricaturi se repetă la nesfîrşit – adică ne dă vechituri. Dacă i-a secat inspiraţia, sau nu mai are vreme să deseneze, e mai bine, pentru toată lumea, să facă o pauză.
* Ţiganul şomer Sebastian Lăzăroiu iar mănîncă rahat cu polonicul: „După toate protestele de stradă, singurul partid care creşte e Partidul Poporului – Dan Diaconescu“ – a lătrat javra. Ăsta-i şi prost, şi ticălos. Aşa mult îl iubesc protestatarii pe Şobolanul Şantajist încît, atunci cînd ciocoiul ăsta a încercat să se „agaţe“ de Piaţa Universităţii, lumea l-a luat la şuturi. Ascultă, Şomeroiule, tu nu simţi o adiere de ghiaţă dinspre Jilava? * Apropo de reluări: de ce nu se auto-sesizează CNA cu privire la programele absolut jenante ale postului băsist 10 TV, care este, vorba lui Raymond Chandler, ,,cît se poate de mort”, dar difuzează şi re-difuzează aceleaşi jeguri străvechi, ale lui Radu Moraru? Ce-i batjocura asta? * Panicat că făcătura lui de partiduleţ (în care un aurolac ca Radu Popa e… secretar general (?!) nu poate depăşi 5-6 procente, Dan Diaconescu Direct a scos din burta aia a lui, lipită de şira spinării, un nou ,,sondaj”. El pretinde că l-ar fi făcut o firmă pe nume Exit-Poll Data Research (E.P.D.R.), dar nimeni n-a auzit de aşa ceva. Firma NU există. Conform balivernelor chiţăite de Şobolanul Şantajist şi scrise pe banda de sus a OTV, toată noaptea de duminică spre luni, PP-DD ar avea 21%, pe cînd PRM s-ar zbate, ca un bicisnic, undeva, pe la 2%. Penibil. Am auzit că se ruşinează pînă şi angajaţii puradelului, care ştiu bine ce afaceri murdare învîrte perechea Dan Diaconescu - Diana Voiculescu. Va sosi, el, momentul adevărului şi se va vedea ce joc la două capete a făcut gălbejitul cu dinţii strîmbi…
* În ziarul ,,Naţional”, de marţi, Răzvan Ioan Boanchiş publică un excelent pamflet, cu titlul ,,Unsurosul Ion Cristoiu”. Sinceri să fim, noi i-am fi zis ,,Urdurosul”, dar, mă rog, merge şi aşa. Iată textul: „«Ev.Z.» l-a recuperat, vrea să-l recondiţioneze şi deja a început să-l refolosească pe Ion Cristoiu. Ideal ar fi să-l şi rentabilizeze, dar, în cazul ăsta, speranţa moare prima. Ieri a căzut guvernul, iar editorialul lui Cristoiu avea titlul «Băsescu, un recital de preşedinte mediator». După ce am citit, mi s-a făcut scîrbă. Nu de Băsescu, pe care nu prea îl mai scoate nimeni din «dictator», ci de Cristoiu, care s-a strofocat să convertească un impulsiv într-un împăciuitor iscusit. Apucîndu-se la bătrîneţe de balet, Cristoiu e mai dizgraţios ca pe vremea cînd nu-l încapeau nici hainele Alinei Mungiu. În ceea ce-l priveşte pe Băsescu, mai bine îşi caută un detractor de nădejde decît să-şi ia un lăudător unsuros. Săptămîna trecută, maessssstrul a mai bălegărit una tare. Venind vorba despre patronii de presă, a povestit că «am întîlnit mulţi care voiau să facă un ziar, dar nici unul n-a putut să-mi spună că vrea să se îmbogăţească din presă sau măcar să cîştige cît să-şi ia un iaht». Adică pe toţi îi interesau jocurile, nu businessul – vînzare şi publicitate. Ştiu sigur că între 1990 şi 1998 nici un patron nu i-a cerut lui Cristoiu să producă ceva în afară de presă. Şi mai ştiu că, între 1993 şi 1995, capitalissssstul (adăugaţi şi un fîsssss colosssssal) Cristoiu a interzis marea publicitate în «Ev.Z.». A declarat-o chiar el – se mai şi lăuda cu tîmpenia asta – într-o carte-interviu, semnată de Constantin Iftime. Mă încîntă, însă, că Ion Cristoiu s-a întors la «Ev.Z.», un ziar independent – independent, care trăieşte din vînzare şi publicitate“. * Am auzit că Dan Voiculescu e cu un picior în groapă – mai exact, are ciroză hepatică, face interferon, abia se tîrăşte, dintr-o cameră în alta. Noi nu ne bucurăm de răul lui, dimpotrivă, îi dorim sănătate. Dar măcar acum, în al 11-lea ceas, ar putea să priceapă, şi el, cum lucrează Dumnezeu. 

* LA ÎNCHIDEREA EDIŢIEI. La sediul central al PRM (Str. Vasile Lascăr, nr. 16, aproape de statuia lui C.A. Rosetti) se află un puişor de căţel, în vîrstă de 2 luni, care a primit numele de Emil Boc – pentru că şi el, şi fostul premier, sînt „copii ai străzii“. Puteţi să-i spuneţi Miluţă. Această păpuşă vie, foarte jucăuşă, a fost prezentată de liderul PRM la emisiunea realizată de Cătălin Măruţă, „Happy Hour“, de la Pro TV (luni după-amiază). Cine doreşte să-l adopte (pe căţel, nu pe Măruţă) poate veni la adresa menţionată.

ALCIBIADE

Numarul integral poate fi citit aici =>  http://ro.netlog.com/forum_prm/blog/blogid=1423553

REVISTA ROMANIA MARE - NR. 1124 - ANUL XXIII - VINERI 10 FEBRUARIE 2012