Maria, prima între sfinţi
Lumina sufletului meu
Ştiau iubiţii tăi părinţi
Că ai să-L naşti pe Dumnezeu?
Nu te-au primit în nici o casă
În acea Noapte de Crăciun
Căci oamenilor nu le pasă
Şi dintr-un sat, doar unu-i bun.
În cale ţi-a ieşit un staul
Iar vietăţi cu ochii vii
Ţi-au spus, ca Samuel lui Saul
O taină despre ce va fi.
Din Orient, în iarna grea
Trei magi cu candele la brîie
Veneau, călăuziţi de-o stea
Cu aur, smirnă şi tămîie.
Tu te-ai întins pe-un braţ de paie
Te-au prins durerile în cleşti
Şi din adînc de măruntaie
Un ţipăt ca o vîlvătaie
A spart izvoarele cereşti.
El S-a născut! Din munte-n munte
Această veste-a fulgerat.
Un prunc frumos, cu stea în frunte
Cel mai puternic Împărat!
Alături, în genunchi se roagă
Bărbatul care ţi-a fost dat.
E înţelept şi îi eşti dragă
Să fie veşnic lăudat.
Maria, tu eşti Steaua Mării
Amărăciunea din destin.
Din Bethleemul întrupării
Pîn' la
Golgota e puţin.
L-au arestat, I-au pus pe frunte
Cununa tragică de spini
L-au torturat în chinuri crunte
Prigonitorii de creştini.
El a oftat: „De ce mă baţi?"
Apoi, nu a mai zis nimica.
Apostolii, înspăimîntaţi
Au priceput atunci ce-i frica.
Asta-i condiţia umană:
Trădare, laşitate, troc.
El, Mielul bun de pus pe rană
Trecu prin lacrimi şi prin foc.
Strălucitoarea Lui cămaşă
De purpură imperială
La sorţi a tras-o haită laşă
Ce mascaradă criminală!
Şi L-au scuipat ca pe-un tîlhar
Apoi pe cruce L-au suit.
Plutonul antichrist, barbar
În cuie mari L-a răstignit.
Tu lîngă crucea sîngerie
Plîngeai cumplit, ca o leoaică
Ce-şi vede puiul mort, Marie...
Această dramă nu o ştie
Decît un tată, sau o maică.
Aşa a trebuit să fie
E scris cu aur în Scripturi:
A treia zi El să învie
Ca primăvara în păduri.
El a venit, ca o minune
Pentru cei trişti, flămînzi şi goi
Ne cheamă azi la rugăciune
Şi „Bucuraţi-vă!" - ne spune
Există viaţă de apoi!
Există vinul de la nuntă!
Există pîinile cu peşti!
Iar vorba lui cea mai măruntă
Şterge păcatele lumeşti.
Maria, tu ai fost aleasă
Ca Precista şi Vasul sfînt
Lui Dumnezeu să-i fii mireasă
Zeiţă-n cer şi pe pămînt.
Mesia, Domnul aşteptat
A prins în tine rădăcină
Ce vis frumos! Ce minunat!
Maria, nume de regină!
Ascultă îngerii de tine
Fecioară fără de păcat
Şi-n zvon de clopote divine
Faci peste tot atîta bine
Isus Christos puteri ţi-a dat.
Nelegiuită şi stricată
Lumea înjură de toţi sfinţii -
De tine, însă, niciodată
Pentru că tu eşti fermecată
Icoana inimii şi-a minţii!
CORNELIU VADIM TUDOR
(Noaptea de 7 spre 8 august 2013, aproape de Castelul
Bran)
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu