"Acest BLOG este creatia integrala a doamnei Ruxandra Lungu , fosta presedinta OFRM 2009-2014 si a domnului Ing Florin Chiriac, simpatizant PRM.
In continuare vom publica articole de interes general, informatii despre PRM, comunicate de presa, primite direct de la "sursa", rubrica "Saptamana pe scurt" din revista Romania Mare, diverse materiale .

Va multumim pentru suportul acordat !"




Colectivul de administratori ai blogului http://www.corneliuvadimtudor.blogspot.com/




vineri, 1 februarie 2013

PAMFLET VOODOO - Lui Dan Capatos



Motto:
„Doamne, Doamne şi iar Doamne
Dumnezeu pare că doarme
Cu capul pe-o mînăstire
Şi de noi nu are ştire“ (Folclor)


În Ţara lui Habar N-am
Paraziţii fac bairam.

Aruncă la chef cu banii
Petrec ca americanii
(N-au ruşine, mitocanii!)

Ţara se manelizează
Bunul-simţ parcă şomează.

Fetele se umilesc
Ca-ntr-un imens TIR turcesc.

Şcoala nu mai este şcoală
Spitalele dau în boală.

Nu sînt bani de-nvăţătură
Nu sînt fonduri la cultură.

Şi paragina-i regină -
Mai sîntem ţară creştină?

În loc să dăm acatiste
Cresc sectele sataniste.

Preţurile explodează
Mioriţa dă-n gălbează.

Sînt vremuri de şoc şi groază
Poliţia violează.

Justiţia hibernează
Ţara face metastază.

În ţara lui Ce Se Bagă?
Peste tot se cere şpagă.

Miliardari de carton
Turna-le-am în fund beton
Şi-n gură odicolon
Băga-i-am în tomberon...

Au dat ţeapă după ţeapă
Iar românul simplu crapă
N-are după ce bea apă.

De aproape-un sfert de veac
Poporul parcă-i buimac.

Se ia după toţi bandiţii
Inculţii şi parveniţii.

Nu-l credeam aşa de fraier
Să dea cu ştampila-n aer.

Să aştepte 4 ani
Ca să-l fure alţi golani.

Asta nu-i democraţie
E teroare şi urgie.
Ţara-i tranşată de vie
Parcă-i la măcelărie.

Am ajuns slugi la străini
Cerşetori pe la vecini
Şi desculţi prin mărăcini.

Astăzi sîntem „oaia neagră“
Pentru Europa-ntreagă.

Pe capul nostru-a căzut
Un blestem necunoscut -
Şi totuşi: ce-i de făcut?

Fraţilor, e o salvare:
Eu şi România Mare!

Şi acest Show Păcătos
Palpitant şi bîzdîcos.

Vino, Daniela Crudu
Şi mai fă o vrajă voodoo.

Fă o fentă din buric
Să-l urci pe Gigi pe dric.

Ah, românii e deştepţi
Chiar şi-n lumea celor drepţi.

Ei face mişto de toate -
Hai noroc cu sănătate!
Aşa-i că v-am dat pe spate?

CORNELIU VADIM TUDOR
(Pamflet citit de autor în seara zilei de miercuri, 30 ianuarie 2013, la Antena 1)



ZIARUL TRICOLORUL, nr. 2666,  01.02.2013

UN NOU BUGET ÎMPOTRIVA POPORULUI ROMAN



Conform prevederilor legale, Guvernul României este obligat să prezinte Parlamentului, pînă la 15 octombrie, proiectele de lege privind Bugetul de Stat şi Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat pentru anul următor. Sfidînd prevederile legale şi, mai ales, Poporul Român, pînă la 15 octombrie 2012, Guvernul Ponta I nu a pregătit şi nu a depus la Parlament cele două proiecte de lege referitoare la bugete. Cu mai mult de 3 luni  întîrziere, abia în ultima decadă a lunii ianuarie 2013, Guvernul Ponta II a adoptat cele două proiecte de lege privind bugetele pe acest an şi le-a depus la Parlament. Neavînd încredere şi fiind nemulţumiţi de modul cum a fost guvernată România, în perioada 2008-2012, la alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012 s-au prezentat la urne doar 42% dintre alegători, iar din totalul alegătorilor au votat cu U.S.L. numai 24%. Din totalul voturilor valabil exprimate au pus ştampila pe candidaţii U.S.L. circa 57% dintre alegători. Acum, votanţii USL şi marea majoritate a românilor din Ţara-Mamă şi din străinătate au de ce să fie nemulţumiţi. Noul Guvern Ponta II, cel mai numeros din Istoria României, i-a anunţat pe români, începînd cu ziua de 1 ianuarie a.c., că acţionează pentru creşterea preţurilor, impozitelor şi taxelor, precum şi pentru scăderea nivelului de trai al populaţiei. Este pentru prima dată în Istoria României post-decembriste cînd Guvernul i-a sfidat pe cetăţenii români, într-o zi de sărbătoare, înştiinţîndu-i că urmează să suporte creşteri mari ale preţurilor la energia electrică, gaze naturale şi carburanţi, iar impozitele şi taxele locale cresc cu 16%. Anunţul referitor la introducerea coplăţii pentru cei care sînt internaţi în spitale a fost lăsat pentru sfîrşitul lunii ianuarie a.c. După ce au trecut Sărbătorile de iarnă, în data de 15 ianuarie a.c., de ziua genialului Mihai Eminescu şi a Culturii Naţionale, a sosit la Bucureşti delegaţia de komisari ai Fondului Monetar Internaţional (F.M.I.), Băncii Mondiale (B.M.) şi Comisiei Europene (C.E.). Misiunea comună a F.M.I., Băncii Mondiale şi Comisiei Europene a făcut, timp de două săptămîni, încă două verificări şi evaluări ale Acordului Stand-By cu România. Troica internaţională a respectat scenariul clasic al întîlnirilor diverse de la Bucureşti, mai puţin aceea cu preşedintele României. La fel ca şi Guvernele precedente, nici Guvernul Ponta I nu este controlat de Parlament în privinţa execuţiei bugetare pentru anul 2012. La nivelul Consiliilor Locale şi Consiliilor Judeţene există şi se exercită un control asupra Executivului. La nivel naţional, un astfel de control asupra Guvernului nu există! De ce? Pentru ca Guvernul să nu răspundă pentru execuţia bugetară! Ne amintim că în Legea Bugetului de Stat pentru anul 2012 s-a prevăzut o creştere economică de 1,7%-2,7%, un deficit estimat la 1,9%-2,5% din P.I.B. şi atragerea a cel puţin 6 miliarde euro fonduri europene nerambursabile. Acum, la finele lunii ianuarie 2013, şeful misiunii internaţionale, domnul Erik de Vrijer, i-a înştiinţat pe cetăţenii români că  anul trecut, împreună cu Guvernele României (Boc V, M.R. Ungureanu şi Ponta I) s-a realizat o creştere economică aproape de zero, iar absorbţia fondurilor europene nu a fost la nivelul prevăzut, fiind suspendate fondurile sau blocate multe dintre ele. Se pare că această „performanţă“ a F.M.I., Băncii Mondiale şi Comisiei Europene de a realiza o creştere economică egală cu zero  în România este unicat în Europa. Mai mult, şefa F.M.I., doamna Christine Lagarde, a recunoscut public că au greşit cei din troika internaţională cînd au impus măsuri de austeritate, mai ales în România, concretizate în tăierea salariilor, pensiilor, ajutoarelor sociale, care au condus la scăderea puterii de cumpărare a populaţiei şi la încetinirea dezvoltării economice. Această greşeală a F.M.I. nu a fost urmată de diminuarea substanţială a dobînzilor şi comisioanelor plătite acestei bănci de către contribuabili români. F.M.I. greşeşte, Poporul Român plăteşte!
Trecînd foarte uşor peste anul bugetar 2012, se menţine interesul asasinilor economici şi asasinilor politici străini, în complicitate cu cei din ţara noastră, pentru jefuirea bogăţiilor României şi înrobirea Poporului Român. Pentru că Guvernele României nu au reuşit să-şi îndeplinească angajamentele luate în faţa unor bănci străine şi îndreptate împotriva Poporului Român, mai ales în ceea ce priveşte privatizările unor mari companii de stat, premierul Ponta a fost sfătuit să ceară un timp de două luni pentru a „lucra“ intensiv. Misiunea secretă a F.M.I., Băncii Mondiale şi Comisiei Europene a devenit generoasă şi a prelungit cu încă o lună perioada în care Guvernul Ponta II şi Parlamentul României să-şi facă temele obligatorii, să înstrăineze cîteva companii strategice. România este singura ţară cu statut de colonie din Europa, unde cîţiva reprezentanţi ai unor bănci străine „taie“ şi închid ce vor pe baza unei strategii diabolice îndreptate împotriva Poporului Român, care este supus unui Holocaust în timp de pace. Cu toate că a promis Poporului Român că va da publicităţii scrisorile de intenţie semnate în anii anteriori de către guvernatorul Băncii Naţionale şi foştii premieri ai României, actualul prim-ministru Victor Viorel Ponta refuză să asigure transparenţa în privinţa documentelor semnate cu reprezentanţii F.M.I., Băncii Mondiale şi Comisiei Europene. Mass-media are interdicţie să insiste pe această temă, contribuabilii români nu au voie să afle nici măcar cu cît sînt plătiţi komisarii internaţionali, care fac vizite trimestriale la Bucureşti. Românii au aflat doar o mică parte din adevărul referitor la datoria externă a ţării şi dobînzile uriaşe, de 2,5 miliarde euro, ce trebuie plătite în acest an pentru împrumutul de 20 miliarde euro luat de la F.M.I. Celelalte miliarde de euro, reprezentînd dobînzi pentru cele peste 70 miliarde euro împrumutate în perioada 2009-2012 de Guvernele Boc V, Ungureanu şi Ponta I, au un caracter secret pentru cetăţenii români, la fel ca şi destinaţia dată celor peste 100 miliarde euro împrumutate de la băncile străine în perioada post-decembristă. După Regimurile Iliescu, Constantinescu şi Băsescu, românii au ajuns sclavi în propria lor ţară şi, foarte mulţi, şi în străinătate. Deocamdată, Guvernul Ponta II i-a anunţat pe toţi cetăţenii români, indiferent de vîrstă, că au de plătit 2.500 euro din datoria externă. Suma reală este de peste 5.000 de euro de persoană! După ce komisarii străini au aprobat proiectul Legii Bugetului de Stat pe anul 2013, cetăţenii români au aflat din mass-media care sînt principalele obiective ale Executivului, respectiv: o creştere economică de 1,5%-1,6%; o inflaţie de 3%; creşterea cu 15,4 miliarde lei a cheltuielilor bugetului general consolidat, pentru a putea plăti dobînzile la băncile străine; creşterea veniturilor prin lărgirea bazei de impozitare şi aplicarea principiului solidarităţii; plata arieratelor în Sănătate, în infrastructura de transport şi în administraţia locală; îmbunătăţirea substanţială a ratei de absorbţie a fondurilor structurale; creşterea substanţială a fondurilor alocate cofinanţării proiectelor europene; cheltuielile pentru investiţii să fie 5,9% din P.I.B.; blocarea investiţiilor care au un grad mai mic de 80% în execuţie şi care nu pot fi finalizate pînă în anul 2014; amînarea planificării bugetare multianuale pentru perioada 2014-2016; managementul adecvat al datoriei publice; un număr total de angajaţi de 4.485.000 persoane, din care 1.187.000 în sectorul bugetar; 5.452.390 pensionari; cîştig net lunar de 1.615 lei; neacordarea tichetelor de masă, a tichetelor de vacanţă şi a tichetelor cadou personalului din sectorul bugetar; creşterea salariului minim la 750 de lei de la 1 februarie 2013 şi la 800 de lei de la 1 iunie 2013; acordarea a 10% din titlurile executorii obţinute de personalul din sectorul bugetar; crearea a 55.000 locuri de muncă, astfel încît în următorii 100 de ani să se ajungă la numărul de salariaţi din anul 1989; introducerea unor noi taxe pentru companii; extinderea impozitării în agricultură pentru persoanele fizice; transparenţa utilizării banului public, care îşi găseşte expresia în elaborarea „Ghidului cetăţeanului despre buget." Guvernul Ponta II precizează că, în anul 2013, ponderea cheltuielilor cu dobînzile din bugetul general consolidat în P.I.B. se va menţine la nivelul de 1,8% din P.I.B. înregistrat în anul 2012. Se recunoaşte astfel că, anul trecut, Guvernul României împreună cu guvernatorul B.N.R. a plătit peste 2 miliarde euro, reprezentînd  dobînzi către băncile străine. Din proiectul de Buget de Stat pe anul 2013 reiese că s-au prevăzut sume derizorii care să fie încasate după privatizarea, adică înstrăinarea firmelor nominalizate de F.M.I.
Guvernul Ponta II recunoaşte că în anii 2010 şi 2011 s-a redus deficitul bugetar pe seama nivelului de trai al populaţiei, iar în anul 2012 prin reducerea investiţiilor ineficiente şi a pierderilor. Ca de obicei, la încheierea misiunii în România, în 29 ianuarie a.c., la sediul Băncii Naţionale a avut loc o Conferinţă de Presă. Şeful echipei de negociatori internaţionali pe averea şi viitorul Poporului Român a concluzionat următoarele: sînt cifre slabe cele referitoare la creşterea economică zero pe anul 2012 şi de numai 1,5% pentru anul 2013; deficitul bugetar a fost redus; bugetul este echilibrat; inflaţia a scăzut; ţara trebuie să se bazeze pe forţele proprii pentru a realiza o creştere economică; în anii trecuţi s-au atras foarte puţine fonduri europene; Guvernul Ponta trebuie să atragă fonduri de la Uniunea Europeană şi să dezvolte activităţile din energie şi transporturi; companiile de stat trebuie să aibă conducători profesionişti, privaţi; Guvernul este obligat să privatizeze toate firmele stabilite de comun acord şi înscrise în scrisorile de intenţie de pînă acum; să fie listate la bursă companiile de stat nominalizate în acordurile şi scrisorile precedente; România are rezerve foarte mari de gaze naturale; România se poate finanţa singură! În baza actualului Acord Stand-By, din suma rezervată de 5 miliarde euro, România nu a luat împrumuturi de la F.M.I., Banca Mondială şi Comisia Europeană, ci a plătit mari dobînzi şi comisioane, iar Guvernele Boc V, Ungureanu şi Ponta au primit în genunchi şi apoi au executat ordinele transmise, prin komisarii internaţionali, de către asasinii economici străini. Îndeplinirea acestor porunci de către Guvernele României duce la jefuirea Poporului Român în colonia şi lagărul de exterminare numit România! În anii 2011 şi 2012, Guvernele României nu au respectat şi aplicat Legea nr. 263 din 16 decembrie 2010 privind sistemul unitar de pensii publice. La art. 102, alin. 2 din Legea nr. 263/2010 se precizează că „valoarea punctului de pensie se majorează anual cu 100% din rata inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a cîştigului salarial mediu brut, realizat pe anul precedent“. Cu toate că faptele sînt de natură penală, Parchetul nu s-a autosesizat, iar Avocatul Poporului se pare că nu a aflat despre faptul că 5,5 milioane de pensionari nu au beneficiat de creşterea pensiilor cu circa 10% în cei 2 ani de neaplicare a Legii nr. 263/2010. Drept „mulţumire“, o parte însemnată dintre pensionarii ale căror pensii nu au fost majorate conform Legii nr. 263/2010 au votat în 9 decembrie 2012 pe candidaţii U.S.L., A.R.D. şi U.D.M.R. În zilele de 28 şi 29 ianuarie a.c., în sesiunea extraordinară, parlamentarii au votat majorarea pensiilor cu 4%, peste indexarea cu rata inflaţiei care nu s-a aplicat de Guvernele Boc V, Ungureanu şi Ponta I. În proiectul Legii Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat pe anul 2013 nu au fost prevăzute aceste creşteri legale ale pensiilor. În această situaţie, fiecare pensionar are dreptul să dea în judecată Guvernul Ponta II şi să solicite stabilirea şi acordarea creşterii pensiei sale, conform Legii nr. 263/2010 şi legii votate recent în Parlament privind majorarea pensiilor cu 4%. Cu toate că cele două proiecte de Lege privind Bugetul de Stat şi Bugetul Asigurărilor de Stat pentru anul 2013 nu asigură respectarea prevederilor din Constituţia României şi din legile care impun garantarea unor procente minime obligatorii din P.I.B. pentru Învăţămînt, Sănătate şi Armată, iar la Parlament au fost depuse circa 10.000 de amendamente, Guvernul Ponta II şi cei care îl susţin au stabilit un program intensiv de lucru pentru senatori şi deputaţi, respectiv zilnic (inclusiv sîmbăta şi duminica) de la orele 9,00 la 23,00, astfel încît cele două proiecte de lege să treacă ca gîsca prin apă, fără modificări referioare la indicatorii şi cifrele aprobate de către komisarii de la F.M.I., Banca Mondială şi Comisia Europeană. Aşa se acţionează în Holocaustul împotriva Poporului Român!

Dr. GHEORGHE FUNAR
Secretar general al P.R.M.
Preşedintele Filialei P.R.M. Cluj


ZIARUL TRICOLORUL, nr. 2666,  01.02.2013


joi, 31 ianuarie 2013

Apel către Avocatul Poporului - Respectaţi Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene şi Constituţia României!




          CĂTRE,

AVOCATUL POPORULUI
Domnul prof. univ. dr. CRIŞU ANASTASIU

          Partidul România Mare, cu sediul în Municipiul Bucureşti, Str.Vasile Lascăr nr. 16, avînd în vedere prevederile Legii nr. 35 din 13 martie 1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului, republicată si actualizată, în special cele ale art.1, art.8, art.13, lit.f şi art.14, formulează prezenta
C E R E R E

prin care vă solicită  ca, în temeiul prerogativelor pe care vi le conferă art. 13, lit.f din Legea nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului, republicată, raportat la prevederile art. 146  lit. d) din Constitutia României, să ridicaţi excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 29, alin. 7 din Legea nr. 35 din 13 martie 2008, pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administaţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali şi să sesizaţi, în mod direct, Curtea Constituţională pentru soluţionarea acesteia, avînd în vedere următoarele.
Partidul România Mare, un partid europarlamentar, a participat la alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012 cu un număr de 286 de candidaţi, din care 197 pentru Camera Deputaţilor şi 89 pentru Senatul României. Datorită obligaţiei, stabilită prin Legea nr. 35/2008, art. 29, alin. 5, de a constitui un depozit, în contul Autorităţii Electorale Permanente, în sumă de 3.500 de lei, cel mai mare dintr-o ţară membră a Uniunii Europene, un număr de 166 de posibili candidaţi ai P.R.M. nu au reuşit să participe la alegerile respective. Ca urmare, mai multe milioane de alegători nu au avut posibilitatea să voteze Partidul România Mare în cele 166 de Colegii electorale, fiindu-le astfel încălcat un drept constituţional. După alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012, Autoritatea Electorală Permanentă a refuzat,  ca, în termen de 14 zile lucrătoare de la data rămînerii definitive a rezultatelor  alegerilor organizate în circumscripţia electorală, să restituie depozitul constituit de către cei 286 de candidaţi ai Partidului România Mare. Pe site-ul Autoritaţii Electorale Permanente a fost publicat un Comunicat din care rezultă că depozitul constituit se restituie numai partidelor politice care obţin un număr de voturi egal cu cel puţin 2% din voturile valabil exprimate la nivel naţional, iar  în cazul candidaţilor independenţi  depozitul se restituie numai celor care au obţinut cel puţin 20% din voturile valabil exprimate în colegiul uninominal în care au candidat. Sumele care nu se restituie se constituie venit la Bugetul de Stat.
După cum cunoaşteţi, nu toate legile votate în Parlamentul României sînt supuse controlului de constituţionalitate al Curţii Constituţionale, înainte de promulgarea lor de către preşedintele României. Ca urmare, în perioada post-decembristă, după intrarea în vigoare a numeroase legi şi Ordonanţe de Urgenţă, Curtea  Constituţională  a fost sesizată, inclusiv de către Avocatul Poporului,  asupra a numeroase decizii privind neconstituţionalitatea unor prevederi din multe legi şi chiar  a unor Ordonanţe de Urgenţă. În legătură cu prevederile din Legea nr. 35/2008, Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 503 din 20 aprilie 2010, a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 48, alin. 17 din acest act normativ.

Solicitarea Partidului România Mare se bazează pe următoarele:

I.Argumente juridice
1. Carta  Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene, semnată la Strasbourg, în decembrie 2007, la art. 17, „Dreptul de proprietate", alin.1 precizează că: „Nimeni nu poate fi lipsit de bunurile sale decît pentru o cauză de utilitate publică, în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege şi în schimbul unei despăgubiri juste, acordate în timp util pentru pierderea pe care a suferit-o". Aceeaşi Cartă, la art. 21, „Nediscriminarea",  alin.1, a stabilit că: „Se interzice discriminarea de orice fel, bazată pe motive precum sexul, rasa, culoarea, originea etnică sau socială, caracteristicile genetice, limba, religia sau convingerile, opiniile politice sau de orice altă natură, apartenenţa la o minoritate naţională, averea, naşterea, un handicap, vîrsta sau orientarea sexuală."
2. Constituţia României prevede următoarele:
a) Art.1, alin. 3:„...drepturile şi libertăţile cetăţenilor,...dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme...şi sînt garantate."
b) Art. 1, alin. 5: „În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie".
c) Art. 4, alin. 2: „ România este patria comună şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi, fără deosebire de... apartenenţă politică, de avere sau de origine socială".
d) Art. 8, alin. 2: „Partidele politice… contribuie la definirea şi la exprimarea voinţei politice a cetăţenilor..."
e) Art. 11, alin. 2: „Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern".
f) Art. 16, alin. 1: „Cetăţenii sînt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări".
g) Art. 20, alin. 1: „Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile cetăţenilor vor fi interpretate şi aplicate în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care România este parte".
h) Art. 36, alin. 1: „Cetăţenii au drept de vot de la vîrsta de 18 ani împliniţi, pînă în ziua alegerilor, inclusiv".
i) art. 37, alin. 1 : „Au dreptul de a fi aleşi cetăţenii cu drept de vot care îndeplinesc condiţiile prevăzute în articolul 16, alineatul (3), dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit articolului 40 alineatul (3)" .
Articolul 37 : „Dreptul de a fi ales", din Constituţia României, nu prevede nici o garanţie care să fie depusă de vreun candidat pentru funcţia de preşedinte al României, senator, deputat, preşedinte de Consiliu Judeţean, primar, consilier local. Singura condiţionare (art. 37, alin. 2) se referă la vîrsta candidaţilor. De reţinut că, în baza aceleaşi Constituţii a României, la alegerile parlamentare din perioada 1992-2004, prin nici o lege electorală nu s-a adăugat la textul Legii fundamentale şi nu s-a stabilit o garanţie financiară pentru candidaţii la Parlament. Garanţia stabilită prin Legea nr. 35/2008 nu are suport în Constituţie, fiind, evident, neconstituţională şi încalcînd dreptul cetăţenilor de a fi aleşi.
j) Art. 44, alin. 2: „Proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular".
k) Art. 44, alin. 4: „Sînt interzise naţionalizarea sau orice alte măsuri de trecere silită în proprietate publică a unor bunuri pe baza apartenenţei sociale, etnice, religioase, politice sau de altă natură discriminatorie a titularilor".
Textul art. 44 din Constituţia României interzice, expres, şi Autorităţii Electorale Permanente să treacă în proprietatea publică, respectiv să vireze către Bugetul de Stat, depozitele constituite de competitorii electorali.
l) Art. 44, alin. 8: „Averea dobîndită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobîndirii se prezumă" .
Textul Constituţiei României nu permite confiscarea unei părţi din averea competitorilor electorali, respectiv numai a unora dintre candidaţii pentru Senat şi Camera Deputaţilor, discriminaţi pe criterii politice şi în funcţie de voinţa alegătorilor. Nici A.E.P. şi nici o altă instituţie a Statului Român nu are temei constituţional pentru a confisca garanţia depusă de o parte însemnată a candidaţilor pentru Parlamentul României. Logic şi legal, candidaţii unui partid politic şi candidaţii independenţi la alegerile parlamentare, care au constituit depozitul prevăzut de Legea nr.35/2008, art. 29, alin. 5, nu trebuie să fie sancţionaţi prin confiscarea sumelor depuse, deoarece alegătorii care s-au prezentat la vot au avut anumite opţiuni politice.
m) Art. 52, alin. 1: „Persoana vătămată într-un drept al său, sau într-un interes legitim, de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptăţită să obţină recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului şi repararea pagubei ".
n) Art. 53, alin. 1: „Exercitarea unor drepturi sau a unor libertăţi poate fi restrînsă numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru, ori ale unui sinistru deosebit de grav". Nici una dintre situaţiile enumerate în Constituţie nu poate fi invocată pentru obligarea candidaţilor la Parlament de a depune o garanţie de 5 (cinci) salarii minime brute pe ţară, respectiv de 3.500 lei, în anul 2012.
Din textul art. 53 din Constituţia României rezultă foarte clar că, prin prevederile art. 29 din Legea nr. 35/2008, s-a restrîns ilegal dreptul cetăţenilor de a fi aleşi în Parlamentul României.
o) Art. 56, alin. 1: „Cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice".
Art. 56, alin. 3: „Orice alte prestaţii sînt interzise, în afara celor stabilite prin lege, în situaţii excepţionale". Dar, alegerea parlamentarilor în anul 2012 nu s-a făcut într-o situaţie excepţională, aşa cum prevede Constituţia României.
p) Art. 62, alin. 3: „Numărul deputaţilor şi al senatorilor se stabileşte prin legea electorală, în raport cu populaţia ţării". Acest număr nu a fost stabilit prin Legea electorală pentru alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012, şi cu toate că populaţia României a scăzut considerabil, conform Recensămîntului din anul 2011, numărul senatorilor şi  al deputaţilor a crescut, de la 470 la 558, respectiv cu 118, pe baza unor aranjamente electorale transpartinice.
r) Conform Legii nr. 35/2008, art. 2, pct. 10, „Colegiul uninominal - subunitate a unei circumscripţii electorale în care este atribuit un singur mandat". La alegerile din 9 decembrie 2012, au fost stabilite 452  de colegii uninominale şi, cu încălcarea dispoziţiilor Legii nr. 35/2008 (dar fiind la finalul anului Caragiale), au fost atribuite 588 de mandate, nerespectîndu-se rezultatul Referendumului naţional din 22 noiembrie 2009, cînd Poporul Român a decis un număr maxim de 300 de parlamentari.
3) Legea nr. 370/2004 pentru alegerea preşedintelui României, republicată, respectînd Constituţia, nu prevede şi nu obligă la constituirea unei garanţii în numerar pentru candidaţii la această funcţie, respectiv a unui depozit în contul A.E.P.
4) Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, republicată, nu condiţionează înscrierea candidaţilor la funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean, primar, consilier judeţean, şi consilier local de depunerea unei garanţii în numerar. Pentru aceste alegeri, se respectă Constituţia României şi nu se constituie nici un depozit în contul A.E.P.
5) Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, actualizată, capitolul V „Candidaturile", a înscris la art. 29 prevederi contrare Constituţiei României, adăugînd  la Legea fundamentală a ţării texte referitoare la condiţionarea înscrierii candidaţilor la Parlament de constituirea unui depozit în contul Autorităţii Electorale Permanente, cu valoare de 5 (cinci) salarii minime brute pe ţară, pentru fiecare candidat. La art. 29 din Legea nr. 35/2008 nu se explică de ce, respectiv cu ce scop, trebuie ca fiecare candidat să depună valoarea a 5 (cinci) salarii minime brute pe ţară. Cu încălcarea Constituţiei României şi a altor legi, A.E.P. deschide conturi pentru constituirea depozitelor candidaţilor la funcţia de deputat sau senator, fără a acorda dobîndă. La alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012, s-au constituit depozite la CEC Bank în sumă totală de circa 7 (şapte) milioane euro pentru 45 de zile, fără a nici o dobîndă. Mai mult, la art. 29, alin. 7 sînt înscrise prevederi neconstituţionale şi discriminatorii privind restituirea depozitelor către candidaţi.
         
II. Argumente logice şi juridice

1) Cei care au propus şi modificat Legea pentru alegerile parlamentare, începînd cu anul 2008, înscriind multe prevederi care sfidează Constituţia României, s-au bazat pe faptul că între atribuţiile şi competenţele Curţii Constituţionale nu intră şi cele referitoare la alegerile parlamentare. Conform Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, actualizată, aceasta veghează la respectarea procedurii pentru alegerea preşedintelui României şi pentru organizarea şi desfăşurarea Referendumului naţional. În mod incredibil, Curtea Constituţională nu are atribuţii şi nu supraveghează  organizarea şi desfăşurarea alegerilor parlamentare şi nici nu confirmă rezultatele acestora. Ca urmare, cu toate că Poporul Român, prin Referendumul din 22 noiembrie 2009, a votat pentru un Parlament unicameral şi pentru reducerea numărului parlamentarilor la maximum 300, Guvernul Ponta şi Biroul Electoral Central au sfidat voinţa cetăţenilor şi au organizat alegerile din 9 decembrie 2012, astfel încît numărul senatorilor şi al deputaţilor să crească la 588, mai mare decît capacitatea sălii de la Camera Deputaţilor, unde au loc şedinţele comune. 
2) Cu încălcarea Constituţiei României şi prin excepţie de la celelalte legi electorale, prin Legea nr. 35/2008, art. 29, se instituie artificial o discriminare, în funcţie de avere, între posibilii candidaţi pentru Parlament. Foarte mulţi cetăţeni, membri ai partidelor politice neparlamentare, nu s-au putut înscrie la alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012, deoarece nu au avut posibilitatea să constituie depozitul de 3.500 lei, în contul A.E.P. Astfel, le-a fost încălcat dreptul constituţional de a fi aleşi. Neavînd disponibilă suma de 3.500 lei, candidaţii posibili din partea Partidului România Mare nu s-au putut înscrie în competiţia electorală în 166 Colegii. Ca urmare, datorită prevederilor neconstituţionale înscrise la art. 29 din Legea nr. 35/2008, cîteva milioane de alegători din cele 166 de Colegii nu au avut dreptul şi nici posibilitatea să voteze candidaţii P.R.M., un partid europarlamentar. Astfel, Partidului România Mare i-a fost blocată revenirea în Parlamentul României!
Fără temei constituţional şi cu încălcarea Legii partidelor politice, Legea nr. 14/2003, actualizată,  prin prevederile de la art. 29 din Legea nr. 35/2008 s-a instituit o altă discriminare numai pentru unii dintre candidaţii la alegerile parlamentare. Toţi candidaţii înscrişi la alegerile parlamentare din 9 decembrie a.c. au depus aceeaşi garanţie de 3.500 lei. După alegeri, restituirea depozitelor nu se face pentru toţi candidaţii, ci doar pentru o parte dintre ei, în funcţie de anumite criterii arbitrare şi discriminatorii. Mai mult, o parte dintre candidaţii care nu au intrat în Parlament sînt sancţionaţi de două ori pentru că au participat la alegerile din 9 decembrie 2012, inclusiv în funcţie de orientarea politică a alegătorilor care s-au prezentat la vot.
Candidaţii s-au înscris şi au candidat în colegii electorale. Depozitele au fost evidenţiate, în chitanţele de la CEC Bank, tot pe colegii electorale. Candidaţii din colegii au obţinut rezultate diferite. La restituirea depozitelor, au apărut următoarele situaţii:
a) Mulţi candidaţi P.R.M. au obţinut, în colegii, între 2,01%-15% din voturi, dar partidul din care fac parte a realizat, la nivel naţional, sub 2% din voturile valabil exprimate. În aceste cazuri, candidaţii acestui partid nu pot să-şi recupereze suma de 3.500 lei, conform art. 29, alin. 7 din Legea nr. 35/2008, deşi în Colegiile unde au candidat au fost votaţi de 5%-15% dintre alegători.
b) Mulţi candidaţi de la alte partide sau alianţe poltice au obţinut, în colegii, sub 2% din voturile valabil exprimate, dar alianţa politică sau partidul politic din care fac parte a trecut pragul electoral de 5% la nivel naţional.
c) Pentru candidaţii independenţi, care au primit 2,01%-19,99% din voturile valabil exprimate, depozitul se restituie numai celor care au obţinut cel puţin 20% din voturi în colegiul uninominal în care au candidat.
d) La nivel naţional, P.R.M. a depăşit procentul de 2%, cumulînd rezultatul obţinut de candidaţii la Camera Deputaţilor cu cel al candidaţilor pentru Senatul României.
Cele 4 situaţii întîlnite la alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012  duc la următoarele concluzii:
- S-au încălcat grav prevederile Cartei Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene şi  ale Constituţiei României.
- S-a instituit discriminarea între candidaţi în funcţie de apartenenţa politică şi avere.
- S-a introdus, cu încălcarea Constituţiei şi a Legii partidelor politice, o sancţiune pecuniară suplimentară prin confiscarea ilegală a depozitului de 3.500 lei pentru candidaţii care au obţinut în colegiul lor peste 2% din voturile alegătorilor, dar, datorită imposibilităţii înscrierii de candidaţi în toate colegiile, din lipsa uriaşei garanţii de 3.500 lei (cea mai mare din Europa, în cel mai sărac stat din Uniunea Europeană), partidul politic a realizat un procent mai mic de 2% la nivel naţional  .
- Procentele de 2% pentru candidaţii partidelor şi 20% pentru candidaţii independenţi sînt arbitrare, discriminatorii şi lipsite de logică.
- Candidaţii determinaţi, serioşi şi responsabili care au participat la campania electorală şi au prezentat oferta lor pentru alegători sînt sancţionaţi de A.E.P. dacă la nivel naţional partidul lor nu a trecut pragul artificial de 2%. În loc să le mulţumească tuturor competitorilor, în mod public, pentru înscrierea şi participarea la alegerile electorale, Autoritatea Electorală Permanentă intenţionează să încalce Constituţia României, art. 44, alin. 4 şi 8, respectiv să confişte o parte din averea competitorilor electorali, adică suma de 3.500 lei/persoană, sumele respective urmînd să reprezinte venit la Bugetul de Stat. Această faptă  se regăseşte în Codul Penal. Prin aceasta, se ajunge la îmbogăţirea fără just temei a Statului Român. Se ştie că, prin Hotărîrea Guvernului României nr. 889 din 1 septembrie 2012, s-au aprobat bugetul şi cheltuielile necesare pentru alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012.
- Cu încălcarea Constituţiei României, A.E.P. caută să sancţioneze financiar  o parte din candidaţii la alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012, pentru opţiunea politică a circa 45% dintre alegătorii care s-au prezentat la urne. De ce să fie sancţionaţi financiar numai unii dintre candidaţi  din cauza  opţiunii la vot a unora dintre alegători? O asemenea prevedere nu există în nici una din ţările Uniunii Europene, încălcîndu-se în acest fel Carta Drepturilor Fundamentale ale U.E. !
- Pentru o parte dintre candidaţii partidelor politice care nu au trecut pragul electoral de 5%, respectiv pentru cei care au obţinut în colegiul lor între 2% şi 5% din voturi, A.E.P. le restituie depozitul de 3.500 lei, fără a le da şi dobînda aferentă.
- Pentru o parte dintre candidaţii partidelor politice care nu au trecut pragul electoral de 5% pentru a intra în Parlament, dar au obţinut sub 2% din voturi la nivel naţional şi peste 2% în colegiul unde au candidat, depozitul de 3.500 lei nu se restituie de către A.E.P.
- Pentru partidul politic care nu a trecut pragul electoral de 5%, obţinînd sub 2%, dar ai cărui candidaţii se află pe primul loc în cel puţin 3 colegii la Senat şi în cel puţin 6 colegii la Camera Deputaţilor, A.E.P. restituie depozitele pentru toţi candidaţii, deoarece acel partid a devenit parlamentar.
- Candidaţilor organizaţiilor minorităţilor naţionale care nu ating pragul electoral de 5%, obţinînd doar 1%, li se restituie depozitul de 3.500 lei, dacă obţin un mandat de deputat.
- În colegiile unde candidaţii au renunţat la înscriere sau acolo unde candidaţii s-au retras după înscriere, A.E.P. le-a restituit depozitul de 3.500 lei. Dacă un candidat a decedat pînă la anunţarea rezultatului final al alegerilor parlamentare, A.E.P. restituie depozitul de 3.500 lei urmaşilor acelei persoane. Dacă rămîn în viaţă, candidaţii care au obţinut în Colegiul lor 5% - 15%, dar la nivel naţional partidul politic din care fac  parte a realizat sub 2% din voturile exprimate, deoarece, din lipsa banilor, nu a putut înscrie candidaţi în 35% dintre colegii, atunci acei candidaţi riscă să fie pedepsiţi şi să le fie confiscată ilegal suma de 3.500 lei. Situaţia este absurdă, în condiţiile în care, în 35% dintre colegii, alegătorilor le-a fost încălcat dreptul de a vota candidaţii posibili ai P.R.M. A fost încălcat dreptul la vot al alegătorilor în 166 de colegii electorale, iar A.E.P. vrea să-i sancţioneze financiar pe candidaţii P.R.M  care s-au înscris în 65% dintre colegii pentru alegerile din 9 decembrie 2012.
Din acest „ghiveci" electoral se poate ieşi astfel:
1) Respectînd Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene şi Constituţia României şi restituind garanţiile (depozitele) tuturor candidaţilor la alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012.
2) Înscriind în Cartea Albă a Autorităţii Electorale Permanente adresată Parlamentului, după alegerile din 9 decembrie 2012, acele propuneri de eliminare din Legea nr. 35/2008 a textelor neconstituţionale.
Conform Legii nr. 47/1992, art. 2, alin. 2: „Sînt neconstituţionale prevederile actelor de la alin.(1) care încalcă dispoziţiile sau principiile Constituţiei".

Avînd în vedere argumentele prezentate, vă solicităm să acţionaţi astfel încît Curtea Constituţională să admită excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29, alin. 7 din Legea nr.35/2008.

Vă mulţumim.
Dr. CORNELIU VADIM TUDOR,
Preşedintele Partidului România Mare,
Membru al Parlamentului European




ZIARUL TRICOLORUL, nr. 2665,  31.01.2013

Carte urîtă, palme cui te-a scris! (7)



Am să trec acum la un caz patologic. Rareori mi-a fost dat să văd un impostor şi un profitor mai neruşinat ca acest Ion Ochinciuc. Individul e un ţigan obraznic, care a căpuşat Radio România, timp de zeci de ani. Ştiţi specia: portbagaje pline, mese-ntinse, mai nişte alimente pe uşa din dos, mai un plocon de Sărbători etc. „Dacă nu curge, pică“ - ăsta era imnul acelei epoci, nu „Trei culori“. Necazul cel mare al acestui Ochinciuc e analfabetismul. Mai exact spus, tipul e incult, nu ştie chestiuni elementare, dar plezneşte ca un cimpoi de atîtea ifose şi închipuiri. Aşa-zisa lui carte are titlul „Jurnal anapoda“ şi a apărut la Editura Trans Arte. În realitate, nu e o carte, ci o ladă de gunoi, în care bulibaşa Ochinciuc a îndesat, cu o furcă de Scaraoţchi, tot ce i-a zbîrnîit lui prin scăfîrlie, tot ce şi-a adus aminte, tot ce a ciupit de la alţii. Individul n-are pic de talent. El are doar o ambiţie de om tîmpit, să-şi satisfacă acea glandă comună tuturor rataţilor, care le biciuieşte simţurile şi-i face să nu aibă linişte pînă ce le arată tuturor cine sînt ei, ce performanţe au avut în viaţă. Pe coperta interioară a maculaturii e trecut un pomelnic cu toate romanele ochinciuce, 13 la număr. N-am auzit de nici unul. Titluri ca (pardon de expresie!) „Capcana din bulevardul primăverii“ (ar fi trebuit iniţiale mari), „Norocul era şchiop“ (o fi vorba despre Silviu Prigoană?) şi „Acasă fugarule“ (fără virgulă, fără semnul exclamării) - nu spun nimic, dar absolut nimic cititorului român. Grafomanul s-a folosit de poziţia lui la Radio România şi a tras sforile pentru a-şi publica „romanele“. Dacă toate acestea sînt ca „Jurnalul“ său, atunci e jale mare. Supratitlul acestuia din urmă e straniu: „Oameni şi întîmplări: De vorbă cu spiriduşul meu!“. Şi Ochinciuc chiar vorbeşte în răstimpuri, cu un fel de duh, care îl mai urechează şi îi dă poveţe demne de lecţiile de Învăţămînt Politic. Evident, după ce a stors, ca pe-o lămîie, regimul comunist - negrişmanul s-a dat de trei ori peste cap şi s-a metamorfozat, şi el, în anti-comunist, cît a suferit el, c-o fi, c-o păţi, că boul bălţii etc. Pe pagina de gardă figurează un MOTO (corect, MOTTO): „Fi (sic!) tu însuţi şi spune ce simţi pentru că cine se supără nu contează şi cine contează nu se supără“. Citatul îi aparţine unui dr. Seuss - nu ştim cine este, dar ştim că şmecherul bătrîn păşeşte, de la debut, cu stîngul: se scrie „Fii tu însuţi“. Nu ştie nici cine este autorul Prefeţei, Christian Crăciun, care scrie despre „maestrul Ion Ochinciuc“. Băi, Crăciune, în ce e ăsta maestru? În cacofonii? În agramatisme? (Va urma)

CORNELIU VADIM TUDOR



      ZIARUL TRICOLORUL, nr. 2665,  31.01.2013

LIBERALII ŞI ACTUALA PUTERE



Disputele din PNL dau satisfacţie celor care ar vrea ca USL să se destrame. Unii, din raţiuni politicianiste, alţii, pentru că şi-au dat seama că puterea absolută duce la abuzuri care nu pot fi taxate în societatea noastra „democratică“ şi că procentul aberant de 60-70% din voturile obţinute de actualii guvernanţi reprezintă maximum 25% dintre alegători, dintre care mulţi îşi dau deja cu pumnii în cap văzînd că politicile actualei Puteri continuă programele şi practicile din perioada Băsescu-Boc. Fără să intrăm în amănuntele istoriei recente a PNL, constatăm că din fostul partid istoric, reşapat după '89 din motive pe care nu ţinem să le dezvăluim, nu a fost niciodată mare lucru de capul său şi nici nu a întrunit, vreodată, un scor de luat în seamă, demn să-l trimită la guvernare prin forţe proprii. Alianţa DA a oferit PNL şansa nesperată de a avea şi un prim-ministru, cîtă vreme Traian Băsescu urma sa fie ales preşedinte. O înţelegere făcută la vîrf, între politicienii cu un cuvînt de spus din ambele partide. Din care a rezultat un conflict aiuritor între „Palate“. O convenţie asemănătoare s-a realizat şi în cadrul USL, unde PNL vrea să ocupe, cu orice preţ, fotoliul prezidenţial. Luat la bani mărunţi, PNL nu înregistrează mai mult de 10 -12%, motiv pentru care nici nu s-a realizat un sondaj serios care să vizeze doar această „aripioară frîntă“ a USL. Reprezentanţii săi, mai vocali, îi numărăm pe degete: cîţiva seniori idealişti, un preşedinte de partid obsedat să urce pe tronul lui Traian Băsescu, un fost prim-ministru frustrat şi înlăturat, pe nedrept, zicem noi, din fruntea PNL, un alt fost ministru care a contribuit din plin la devalizarea ţării în anii '90, un miliardar de carton, îmbogăţit peste noapte, mogul ratat de presă, urmărit de fisc şi contributor direct la înstrăinarea unor obiective economice importante ale României, care aparţineau întregii naţiuni, un primar apreciat de electoratul unui sector suficient de bogat ca să nu-şi pună întrebări legate de cheltuirea bugetului local, cîţiva parlamentari certaţi cu legea, „proaspătul“ „bătrîn liberal“ (sic!) George Becali, cîţiva europarlamenari şi... cam atît cu liberalismul din România. Fără doctrină, fără ideologie, fără onoare, fără viziune. Cu excepţiile de rigoare, sîntem siguri, dar care nu se vor regăsi niciodată în fruntea conducerii PNL cu putere decizională. Persoanele cu memoria scurtă se întreabă, probabil, ce ni s-a năzărit, tocmai acum. Anii 2004-2008 sînt consideraţi de diverşi analişti, rupţi de realitate, un succes al guvernării de atunci. Probabil, dacă este măsurat în termenii în care România a devenit o societate de consum a produselor străine, din import, nu din producţie proprie, iar cetăţenii ei, liberi să călătorească în UE, liberi să devină sclavi ai altor naţiuni, prea leneşe să-şi culeagă portocalele sau căpşunile, să-şi îngrijească bătrînii, să vîndă hamburgeri în vreo gară insalubră sau să cureţe toalete în localuri de lux. Naţiuni obişnuite să culeagă, pe nimic, resurse materiale şi umane preţioase din coloniile îndepărtate din lumea a treia. Pe care, teoretic, le-au pierdut, dar, în schimb, s-au ales cu o ditamai Europa de Est, stigmatizată şi culpabilizată din cauza „comunismului“ şi mult prea disponibilă să se ofere, gratis, pentru un loc, şi acela marginal, la masa bogaţilor. Revenind la binefacerile guvernării liberale „Tăriceanu“, presupunem că nimeni nu va evalua, corect, dezastrul produs de creditele cu buletinul, de exodul în massă al forţei de muncă active în alte ţări şi de creşterea inutilă a numărului de bugetari de lux, clienţi politici şi neamuri ale acestora, meniţi să umfle, artificial, electoratul simpatizant al PNL. Crin Antonescu a simţit impostura. Cel puţin aşa credem noi. A rămas pe locşorul călduţ din Senat şi nu s-a „băgat“ la guvernare în această perioadă neclară, confuză. În care economia duduia, dar criza bătea la uşă. După cum, credem că şi acum, Crin Antonescu simte că guvernarea USL începe să se erodeze pentru că dumnealor se află la butoane de mai bine de jumătate de an. Fără să ia măsuri economice menite să redreseze ţara, fără să ia măsuri demne de luat în serios pentru creşterea nivelului de trai al populaţiei. Fără să oprească procesele de privatizare care vor lăsa la dispoziţia străinilor ultimele resurse care aparţin Poporului Român. Dimpotrivă, avalanşa de taxe şi impozite, scumpirea alimentelor şi a utilităţilor vor spori concomitent cu nemulţumirea populaţiei care a votat fără să ia în seamă vechea zicală „lupu-şi schimbă părul, dar năravul, ba!“ , doar pentru a scăpa de un preşedinte zîmbăreţ care se plimbă cu snow-mobilul şi vrea imunitate pe viaţă. Conştient că următorii ani vor marca o cădere în gol spectaculoasă a USL, Crin Antonescu vrea să se asigure că va fi ales preşedinte. Că doar aşa le-a fost vorba, nu-i aşa? Numai că „verba volant“ şi „scripta“ - în România nu valorează doi bani. Protocoalele se fac şi se desfac precum elasticul unei lenjerii uzate de prostituată ieftină. Deja pisica se află în curtea lui Crin Antonescu. Dacă va da de pămînt cu cei care îl contestă, va fi considerat „dictator“ în propriul partid, iar Poporul Român este încă sensibil la acest gen de practici. Dacă nu, riscă să nu mai aibă calitatea de „prezidenţiabil“. Oricum ar fi, timpul curge în defavoarea liberalilor şi a lui Crin Antonescu. Eşecul suspendării preşedintelui ar fi trebuit să le fie lecţie pe viaţă. Au ignorat celelalte partide de pe eşichierul politic, deşi 2-3-4 procente contează extrem de mult cînd există o asemenea miză. S-au crezut pe cai mari cînd nu era cazul. Acum, probabil, îşi inchipuie că Poporul Român este fericit că are de hrănit 588 de parlamentari în loc de 300, iar facturile şi creditele  golesc buzunarele cetăţenilor. Probabil că mizează pe faptul că unii se complac să trăiască după „legea lui Ohm“: „Om trăi şi om vedea!“.

RUXANDRA LUNGU
Preşedinta Organizaţiei de Femei România Mare


ZIARUL TRICOLORUL, nr. 2665,  31.01.2013